Comunicat de presă/ Invitaţie
Data: 28 ianuarie 2017
Ora: 10:00
Locul: Palagio di Parte Guelfa- Salone Brunelleschi, Florenţa
Piazzetta di Parte Guelfa 1, 50123 Firenze
Asociaţia Culturală Alter. NATIVA
Eveniment organizat sub patronajul Consulatului General al României la Bologna
Colaborator: Primăria Florenţa
Cu sprijinul: Protopopiatul Ortodox Român Toscana
ALEXANDRU IOAN CUZA LA FLORENŢA
La Florenţa a fost identificată vila în care domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi-a petrecut ultimii ani din viaţă .
Cu ocazia Aniversării a 158 de ani de la Mica Unire, Asociaţia Culturală Alter. NATIVA vă invită să luați parte la evenimentul Alexandru Ioan Cuza la Florența, dedicat figurii domnitorului român și relației sale cu orașul italian. Evenimentul va avea loc la 28 ianuarie 2017, la Salone Brunelleschi, Palagio di Parte Guelfa, Florenţa, începând cu ora 10.00. Manifestarea se va deschide cu o ceremonie oficială şi va continua cu o conferință pe teme istorice care va aduce în atenția publicului și proiectul de documentare a şederii domnitorului român in acest oraș. Proiectul vizează realizarea şi amplasarea plăcii comemorative dedicată domnitorului Alexandru Ioan Cuza la ultima sa reşedinţă din Florenţa. Programul conferinței poate fi consultat mai jos.
Evenimentul este organizat sub patronajul Consulatului General al României la Bologna, in colaborare cu Primăria Florenţa și cu sprijinul Protopopiatului Ortodox Român Toscana.
Participă:
PRIMĂRIA ORAŞULUI FLORENŢA:
NICOLETTA MANTOVANI, Consilier, Departamentul de Cooperare şi Relații Internaționale,
ANDREA VANNUCCI, Consilier, Departamentul de Toponomastică
Pr. Prot. IOAN TRANDAFIR BOBÎRNEA- Protopopiatul Ortodox Român Toscana
EUGEN ŞERBĂNESCU, Consul General al României la Bologna
Prof. Univ. Dr. LIVIU- PETRU ZĂPÂRŢAN, Ambasador al României pe lângă Sfântul Scaun.
Profesor universitar în cadrul Departamentului de Studii Internaționale și Istorie Contemporană al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj- Napoca.
Membru al Școlii Doctorale de Relații Internaționale și Studii de Securitate a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj- Napoca.
Dr. MARCO BARATTO, Vice-preşedinte Comitato Provinciale di Cremona e Lodi dell’Istituto per la Storia del Risorgimento.
Responsabil Asociaţia Naţională Cultul Eroilor “Regina Maria” pentru Nord Italia.
Coordonator al grupului de lucru pentru celebrarea Centenarului Marii Uniri a României pe lângă Consulatul General al României la Milano.
Dr. PAOLO DE ANNA, Jurnalist cu experiență îndelungată în televiziune şi presa scrisă.
Cronicar şi redactor de politică, actualitate şi cultură timp 28 de ani pentru cotidianul “La Nazione”.
Autor al biografiei “Raffaello Romanelli, il Cellini del Novecento”.
MELANIA CRISTINA COTOI, Ghid local specializat Florenţa
Coordonatoarea proiectului “Alexandru Ioan Cuza la Florenţa”.
Prof. ADALBERTO SCARLINO, Preşedinte Comitato Fiorentino per il Risorgimento.
Prof. FABIO BERTINI, Coordonator Comitati Toscani del Risorgimento.
Profesor asociat de istorie contemporană Università di Firenze.
Redactor- șef “Rassegna Storica Toscana” și membru al Comitetul Științific la “Rivista di Studi Politici Internazionali”, “Ricerche Storiche”, “Nuovi Studi Livornesi”.
ROXANA VIŞINESCU (1985, Buzău, România), violonistă. A absolvit Şcoala de Muzică „Dinu Lipatti” Bucureşti (Prof. R. Popescu şi Prof. V. Rogacev). Îşi va continua studiile la Universitatea de Muzică şi Artă aplicată din Viena (prof. Edward Zienkowski) şi Universitatea de Muzică din Berna (prof. Corina Belcea). Din 2014 studiază la Conservatorul Cherubini din Florenţa, Italia (Prof. Claudio Maffei). Participă la competiţii şi a obţinut numeroase premii: Premiul I la Competiţia Internaţională „Valeria Martina”, Italia, 2010; Premiul I pe categorie de vârstă, Premiul Absolut şi Premiul Special de Popularitate la Competiţia Tempo Vivo Asti, Italia, 2011; Premiul I pe categorie de vârstă şi Premiul II Absolut la Competiţia „Dinu Lipatti”, Roma, 2015; Premiul II la Concursul Internaţional „Premio Crescendo” Florenţa, 2015.
IONIŢĂ IONEL (1972, Ploieşti, România), naist. A studiat Şcoala Populară de Artă din Ploieşti şi Liceul de muzică Dinu Lipatti, secţia canto, nai, chitară (Prof. Cornel Pana). Îndrăgostit de nai de la vârsta de 14 ani, va studia alături de Prof. Constantin Văduvă şi va participa la concerte în România şi străinătate, câştigând numeroase premii şi competiţii. După o lungă perioadă petrecută la Paris unde a colaborat cu formaţiile muzicale Roman Foue, Transilvania Express, Ensemble Tzigane, se va stabili definitiv la Siena, Italia. În Toscana a fundat grupul muzical „Taraf Carpazi” şi în 2005 va câştiga, ca solist, Premiul Internaţional Muziche da Film”Stelle d’Argento” la Villafranca, iar în 2006 va câştiga prima ediţie a Festivalului „Musica per i Borghi” la Marsciano.
VIOREL BOLDIŞ (1966, Oradea, România), poet italo- român. A lucrat ca jurnalist, iar din 1996 locuieste la Brescia, Italia.
A publicat poeme în numeroase reviste, a fost inclus în antologii de poezie italiană ajungand la volume proprii. Câştigător a numeroase premii a volumelor de poezie: Da solo nella fossa comune, Gedit edizioni, Bologna 2006 (câştigător al Premiului Eks & Tra, 2005); Rap… sodie migranţi, Centro Studi Tindari Patti 2009 (finalist al Premiului Tindari Patti, 2009); 150 grammi di poesia d’amore – 150 de grame de poezie de dragoste (volum bilingv), Rediviva Edizioni, Milano 2013; Morarul zeilor – Poezii din străinătate (poezii în limba română), Rediviva edizioni, Milano, 2013. Participă la întâlniri şi dezbateri pe tema imigraţiei şi a literaturii, iar în 2011 i-a fost atribuită Diploma de excelenţă pentru merite culturale, de către Departamentul românilor de pretutindeni al Parlamentului României. În 2012 i-a fost atribuită de către Asociaţia România – Lombardia, Diploma „Un român de excepție” şi de către Consulatul onorific al României de la Brescia, Diploma de excelență pentru merite culturali și promovarea culturii românești în Italia. În 2016 i-a fost atribuit la Iași Premiul “Grigore Vieru” pentru poezie.
PROGRAM:
10:00 PALAGIO DI PARTE GUELFA – SALONE BRUNELLESCHI
Piazzetta di Parte Guelfa 1, Firenze
CEREMONIA OFICIALĂ
CONFERINŢĂ :
Prof. Fabio Bertini
Mesajul Comitetului Naţional pentru Unificarea Italiei.
Prof. Dr. Liviu- Petru Zăpârţan
Alexandru Ioan Cuza. Reforme şi consecinţe.
Dr. Marco Baratto
Alexandru Ioan Cuza şi Camillo Benso di Cavour. Relaţii diplomatice şi de prietenie pentru formarea unui nou sistem european.
Dr. Paolo de Anna
Raffaello Romanelli şi personajele sale. Un sculptor florentin în serviciul României.
Melania Cristina Cotoi
Vila Cuza din Florenţa.
Dr. Marco Baratto, Viorel Boldiş
Vasile Alecsandri. Poet şi diplomat.
Moderator: Prof. Adaberto Scarlino
MOMENTE MUZICALE- LITERARE:
Roxana Vişinescu vioară
Ionel Ioniţă nai
Viorel Boldiş poezie
Hora Unirii
Personalitate remarcabilă a istoriei românilor, ALEXANDRU IOAN CUZA şi-a legat indisolubil numele de Unirea Principatelor, act care a marcat începutul procesului de constituire a României moderne. Prin opera să înnoitoare, „Domnul Unirii” a contribuit în mod esenţial la progresul şi modernizarea ţării.
Patriotismul care l-a călăuzit în toate acţiunile sale l-a situat definitiv şi ireversibil în conştiinţa poporului nostru alături de marile glorii ale trecutului naţiunii române.
Ales domn al Moldovei şi ţării Româneşti la numai 38 de ani, Cuza va domni 7 ani până în dimineaţa zilei de 11 februarie 1866 când a fost silit să semneze Actul de Abdicare.
La ieşirea lui Cuza din palat pentru ultima dată, un contemporan a reţinut ultimele cuvinte ale bravului domn: “Să dea Dumnezeu să-i meargă ţării mai bine fără mine, decât cu mine… SĂ TRĂIASCĂ ROMÂNIA”.
Luând calea exilului, Al.I.Cuza se va stabili la Viena, după care, va decide să se mute în Italia, la Florenţa. În data de 26 septembrie 1870, Cuza va cumpăra o clădire lângă Porta Romana, ce se afla la intersecţia străzilor Colli Imperiali (azi, Niccolò Macchiavelli) şi Poggio Imperiale.
De-a lungul celor doi ani şi jumătate la Florenţa, Cuza rămâne în contact cu diferite personalităţi politice româneşti, precum Costache Negri, Mihail Jora sau Vasile Alecsandri. Legăturile lui Cuza cu autorităţile locale au fost strâns legate încă din primele zile. Ţinând cont că Florenţa a fost capitala Italiei în perioada 1865-1870, Cuza obişnuia să se întâlnească cu Victor Emanuel de Savoia, fapt consemnat până la data de 1 iulie 1871, când curtea regală se va transfera la Palazzo del Quirinale la Roma.
La sfârşitul anului 1872 starea sănătăţii domnitorului se va agrava şi în data de 27 decembrie îşi va face testamentul. Abia în primele zile ale lunii mai 1873, când starea sănătăţii îi va permite, Cuza va pleca, luând calea Nordului, pentru a ajunge la Heidelberg unde dorea ca fiii săi să fie educaţi. Această călătorie s-a dovedit a fi fatală. Ajuns la Hotelul Europa din Heidelberg, la numai trei zile, Alexandru Ioan Cuza va muri.
În noaptea de 15 mai 1873, Cuza s-a stins din viaţă, printre străini, în vârstă de 53 de ani, după şapte ani de exil. Abia după aproape două săptămâni, trupul său îmbălsămat a fost adus în ţară, la Ruginoasa. Pe 29 mai a fost înmormântat, în prezenţa a zeci de mii de oameni, care au venit de pretutindeni, îndeosebi ţărani, dar şi alte categorii sociale, studenţi, elevi.
Florenţa devine simbol al prieteniei seculare dintre Italieni şi Români, atât de bine reprezentată de domnitorul Cuza, mare român şi prieten al Italiei, memorabil naţiunii române şi italiene:
“Românii, aceşti fraţi depărtaţi ai italienilor, au dat mare probă de patriotism, un exemplu admirabil de Unire, pe care noi, italienii, suntem gata de a-l urma… Unirea Principatelor şi consultarea votului poporului este începutul unei ere noi în sistemul politic al Europei. Ele vor pregăti prin triumful lor unirea tuturor italienilor într-un singur corp, căci astăzi nimeni nu se poate împotrivi ca faptul minunat ce s-a realizat la poalele Carpaţilor să se realizeze şi la poalele Alpilor.” (Camillo Benso, conte di Cavour)
