ARHIPELAGUL BRIONI

Arhipelagul Brioni (în croată Brijuni) constituie o destinaţie turistică de prim rang, prin peisajul natural paradisiac. A fost şi locul unde importanţi oameni politici au modelat istoria atât a spaţiului ex-iugoslav, cât şi a lumii. Situat în nordul Mării Adriatice, în vecinătatea coastei vestice a Peninsulei Istria, de care este separat prin Strâmtoarea Fazana, cu o deschidere de 2 km şi o adâncime de doar 12 m, Arhipelagul Brioni, constituit din 14 insule – cu o suprafaţă totală de 743,30 ha: Veliki Brijun (Marele Brioni) – cea mai mare ca suprafaţă, Mali Brijun (Micul Brioni) – a doua ca suprafaţă, Sveti Marko, Okrugljak, Gaz, Supin, Supinic, Galija, Grunj, Vanga, Madona, Vrsar, Sveti Jerolim şi Kozada – face parte din judeţul Istria (Istarska Županija), din cadrul Republicii Croaţia.

Arhipelagul a fost locuit din neolitic – o aşezare fiind descoperită în golful Soline. Din epoca bronzului datează necropola Gradina, situată la nord de Golful Verige. Tribul de iliri Histri a construit o altă aşezare din piatră. A urmat din anul 177 î.H. stăpânirea Imperiului Roman, când arhipelagul a purtat numele de Pullariae şi pe insula Veliki Brijun au fost construite un castru, două edificii de tip villa rustica şi trei temple. S-au succedat stăpânirile ostrogotă şi cea bizantină, în vremea căreia a fost edificată o fortăreaţă. În secolul al XII-lea s-a înălţat un donjon, apoi mânăstirea benedictină şi bisericile cu hramurile St. German şi St. Rocco.

(…)

Acest articol a apărut în numărul din februarie 2013 (551). Pentru a putea citi tot articolul trebuie să vă abonaţi aici.

This entry was posted in articole, Uncategorized and tagged , . Bookmark the permalink.