În noaptea de 14 spre 15 mai a anului 2004, militari din Armata României angajau prima luptă din istoria postbelică: bătălia de la Nasiriyah. Era, totodată, prima confruntare la care participa o unitate românească în Orientul Apropiat.
După o noapte în care a angajat lupta cu insurgenţii şiiţi irakieni de două ori, trăgând aproape 3.000 de cartuşe (5,45 mm, 7,62 mm, dar şi 14,5 mm), detaşamentul de luptă al Batalionului 26 Infanterie a revenit în baza italiană „White Horse“ (Calul Bălan) cu două transportoare blindate avariate, dar fără pierderi umane. O noapte lungă şi pentru mine, corespondentul Radio România Actualităţi, rămas să-i aştepte pe militari în tabăra unde erau cartiruiţi „Scorpionii roşii“…
Mai, 2004. Sudul Irak-ului, provincia Dhi Qar. Baza militară „White Horse“, la 8 km sud de Nasiriyah, capitala provinciei. O fostă unitate de tancuri a armatei lui Saddam Hussein a fost transformată în tabără pentru forţele Coaliţiei conduse de Statele Unite. Baza era ocupată de brigada italiană, componentă a Diviziei multinaţionale de sud (sub comanda britanică, aflată la Basra). Un batalion românesc era inclus în brigada italiană.
