Bucureștiul arhitectului Ștefan Ciocâltan

Povești din București

Bucureștiul arhitectului Ștefan Ciocâltan

Vă invităm la o nouă conferință din ciclul Povești din București, care va avea loc în data de 9 noiembrie, de la ora 18.00, în Sala de conferințe (etajul 3) a gazdelor noastre de la Caru’ cu Bere.

Conferentiara lunii noiembrie va fi doamna dr. arh. Ruxandra Nemțeanu, care ne va vorbi despre Bucureștiul arhitectului Ștefan Ciocâltan.

Ciclul de conferințe Povești din București este organizat de Serviciul Municipiului Bucuresti al Arhivelor Naționale si găzduit de Caru’ cu Bere. Conferința susținută de dr. arh. Ruxandra Nemțeanu este parte a activităților din proiectul Case și Prăvălii, derulat de Asociația pentru Istoria Artei.

Arhitectul Ștefan Ciocârlan s-a născut în București în anul 1856 și anul acesta comemorăm 80 de ani de la moartea sa. Familia lui este originară din Târgoviște: a fost nepotul lui Costache Ciocârlan, fost prefect al județului Ilfov, la momentul detronării lui Al. I. Cuza, în 1866 și fost prefect al politiei 5 timp de 10 ani sub Domnitorul Carol I; de asemenea era nepotul colonelului Scaralat Ciocârlan, unul din primii colonei de artilerie activ în armata rusă în Războiul din Crimeea (1854-1856).

În 1875 Ștefan își dă Bacalaureatul la Liceul „Matei Basarab” din București. Doi ani urmează științele naturale la Universitatea din Bucuresti, iar între anii 1880-1887 pleacă să studieze la Școala de Arte Frumoase din Paris, specializarea în arte decorative.

Ștefan Ciocârlan a fost membru fondator al Societății Arhitecților (26 februarie 1891) și unul dintre fondatorii revistei „Analele Arhitecturii”, al revistei „Ileana” și al Școlii de Constructori. A construit în București o serie de vile și clădiri publice, printre care vechiul sediul al ziarelor „Adevărul” și „Dimineața”. În toamna anului 1896 cu ocazia vizitei la București a Împăratului Franz Iosef al Austro-Ungariei, Ciocârlan a decorat Gara de Nord.

Ștefan Ciocârlan a fost Șef Serviciul Alinierilor în Primăria Capitalei pe timpul primariatului lui C. F. Robescu, cu intermitențe până în anul 1925, cand iese la pensie la vârsta de 70 ani. Continuă să lucreze pe cont propriu, fiind foarte activ în perioada interbelică. (Extras din revista Arhitectura, număr jubiliar, 1941)

Vă așteptăm cu drag!
Alina Pavelescu

Acest articol a fost publicat în Evenimente. Salvează legătura permanentă.