CÂTEVA MĂRTURII DESPRE CORUPŢIE ÎN ROMÂNIA

O practică veche de când lumea stârneşte şi astăzi discuţii şi polemici şi atârnă greu în judecarea calităţii profesionale a personalului politic şi administrativ al unei ţări. Este vorba de corupţie, un fenomen cu aspecte multiple, condamnat cu severitate de codul penal din ţările civilizate.

Ţările Uniunii Europene sunt clasate pe o scară de la 1 la 27, 1 însemnând o ţară foarte puţin coruptă (Danemarca şi Finlanda), iar 27 o ţară foarte coruptă (Grecia). România a fost notată cu 24, deci foarte coruptă, totuşi ceva mai puţin decât Italia (25) şi Bulgaria (26). Aici trebuie însă făcută o precizare: criteriul principal de definire a gradului de corupţie al unei ţări este „percepţia“ pe care o au străinii (oameni de afaceri, turişti, politicieni etc.) despre ţara respectivă. Percepţia este deci a oamenilor dinafară, nu a autohtonilor, cărora anumite practici li se pot părea naturale sau, în cel mai rău caz, inevitabile, ţinând de specificul naţional. O anecdotă care circula recent în Rusia suna astfel: doi oameni de afaceri ruşi se întâlnesc la un pahar şi discută. Primul spune: „Ai văzut, raportul Transparency International pe anul trecut ne-a coborât de pe locul 27 pe 26!“ „Da, sunt la curent, răspunde al doilea, dar dac-ai şti cât ne-a costat asta!“

Acest articol a apărut în numărul din February 2014.

Pentru a putea citi tot articolul trebuie să vă abonați
aici

This entry was posted in articole, Uncategorized. Bookmark the permalink.