COPII DE BOIERI LA PENSION

Apariţia pensioanelor în societatea românească a fost anticipată de învăţământul domnesc şi monastic şi precedată de şcolile particulare greceşti, în care se preda şi limba franceză. Un astfel de pension grecesc exista prin 1811 la Iaşi, fiind condus de Kiriac Triandafilos. În deceniile următoare vor apărea şi altele, în ambele Principate, între care aşezămintele greceşti ale lui Govdola, Cuculi şi Chirica, faţă de care Vasile Alecsandri nu păstra amintiri plăcute, deoarece „varga şi chiar falanga serveau de mijloc de emulaţiune pentru învăţarea verbului tipto, tiptis (eu fur, tu furi, gr.). Sâmţul de demnitate personală rămânea astfel ucis sub falangă, dar elevul devenea elin desăvârşit“. Criticată chiar şi atunci, metoda pare să fi fost eficientă, unii dintre discipolii acestor dascăli atingând performanţe remarcabile. De altfel, şcolile şi pensioanele greceşti vor coexista încă mult timp cu pensioanele franceze, cunoscând şi forme hibride: pensioanele greco-franceze.

Acest articol a apărut în numărul din August 2013.

Pentru a putea citi tot articolul trebuie să vă abonați
aici

This entry was posted in articole, Uncategorized and tagged , , , , , , . Bookmark the permalink.