DETRONAREA LUI GABRIEL BATHORY PRIN OCHII CĂPITANULUI ANDREAS HEGYES

● 12 tunuri lovesc zidurile bisericii din Codlea două zile ● Principele pleacă din tabără pentru o ţărăncuţă nurlie ● Castelanii, traşi în ţeapă, soldaţii spânzuraţi de picioare ● Judele Braşovului îşi încearcă norocul în câmp deschis ● Mercenarii unguri şi călăreţii munteni fug primii ● Solii lui Gabriel Bathory nu sunt primiţi de marele vizir ● Cetăţeni înarmaţi se adună lângă Casa Sfatului ● Maghiaroglu Paşa trimite misive în limba română ● „Nu este după voinţă, ci după trebuinţă“ ● Un război fără bătălie

Alungarea de pe tron a principelui transilvănean Gabriel Bathory în toamna anului 1613 a fost consemnată în detaliu în jurnalul ţinut de căpitanul trabanţilor braşoveni, Andreas Hegyes. Acest jurnal ne deschide o fereastră către ce însemna războiul pentru oamenii secolului al XVII-lea şi, mai ales, ce însemna războiul pentru un soldat profesionist. Tatăl lui Andreas Hegyes, Johannes, a făcut multă vreme parte din garda personală a împăraţilor Ferdinand I (1531-1564) şi Maximilian al II-lea (1564-1576). Când a renunţat să îi mai apere pe împăraţi, Johannes Hegyes, deşi era sighişorean, a preferat să se retragă la Braşov, unde s-a căsătorit cu Anna, provenită din familia Armbruster, una dintre cele mai vechi şi respectate familii braşovene.

Andreas Hegyes s-a născut în 1578 şi a fost iniţiat în meseria armelor de către tatăl său. Nu se ştie exact când a intrat în serviciul Braşovului, însă în 1613 era căpitanul infanteriei oraşului, aşa-numiţii trabanţi.

Acest articol a apărut în numărul din October 2013.

Pentru a putea citi tot articolul trebuie să vă abonați
aici

This entry was posted in articole, Uncategorized and tagged , , , , , , , , . Bookmark the permalink.