DIN CULISELE OPERAŢIUNILOR VALUTARE ALE SECURITĂŢII (2)

Am văzut în episodul anterior care erau structura organizatorică şi actele normative în baza cărora Securitatea desfăşura operaţiuni valutare speciale (O.V.S.). Iată acum şi câteva cazuri concrete.

La 1 iunie 1979 sursa „Penu“, reprezentant la Bucureşti al firmei vest-germane „Deutsche Extrakt Kaffe“, propunea ofiţerilor din U.M. 0625/C.P. o operaţiune bazată pe faptul că I.C.E. „Mercur“ beneficia de un preţ preferenţial (85 dolari FOB – free on board, adică vânzătorul suporta toate costurile până la îmbarcarea pe nava cumpărătorului – Anvers per carton) pentru ţigările „Kent“. Contractul I.C.E. „Mercur“ prevedea un import de 70.000 cartoane/an, însă Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale estima că necesarul pieţei interne se cifra la 30-40.000 de cartoane. Ca urmare, a aprobat ca diferenţa să fie reexportată în Olanda prin societatea mixtă româno-elveţiană „Trawe S.A.“ – Geneva, la un preţ de cca 104 dolari cartonul.

Din realizarea acestei operaţiuni, prin reexportarea a 40.000 cartoane, I.C.E. „Mercur“ a realizat un beneficiu net de 8 dolari per carton (320.000 dolari), iar societatea mixtă „Trawe S.A.“, 3 dolari per carton, dintre care 50% (60.000 dolari) revenea părţii române. În plus, sursa „Penu“ a obţinut de la cumpărătorul olandez, pentru serviciile sale de intermediere, 3 dolari per carton (respectiv 120.000 dolari), sumă care a fost virată în contul tranzitoriu de la B.R.C.E. nr. 47214338-300-6/CP/DEP 46.

Acest articol a fost publicat în Articole apărute în reviste și etichetat cu , , , , , , , , , , , , , . Salvează legătura permanentă.