Geneza primei fabrici de hârtie din ţară, „Letea“ Bacău, este strâns legată de legea liberală privind întemeierea unei industrii autohtone, votată la 11 decembrie 1878, sub guvernarea lui Ion C. Brătianu. La 17 ianuarie 1881, în vederea încurajării iniţiativei liberale, chiar regele Carol I s-a trecut în fruntea listei acţionarilor, în timp ce prim-ministrul Brătianu a reţinut din diurnele parlamentarilor liberali valoarea câte unei acţiuni de 5.000 de lei.
Piatra de temelie a societăţii a fost pusă în 1882, iar „Letea“ a intrat în circuitul economic la 21 mai 1885, sub conducerea lui Constantin Porumbaru. Din 1913 până în 1917, fabrica a fost administrată de Constantin (Dinu) I.C. Brătianu, fratele mai mic al prim-ministrului, pentru ca, în 1918, în fruntea societăţii să fie numit neamţul Franz Hellhummer. În primul deceniu de funcţionare, capitalul social al primei fabrici de hârtie din România a crescut de la 371.055 lei la 2.200.000 lei, la fel şi investiţiile făcute în „Letea“ au fost majorate de la 93.326 lei, în 1882, la 2.878.000, în anul 1900. Tot în aceeaşi perioadă de referinţă, numărul salariaţilor a crescut de la 38 la 2.514.
