GALA GALACTION ÎN MREJELE POLITICII

 Gala Galaction, pe numele de botez Grigore Pişculescu, om de litere binecunoscut în prima jumătate a secolului al XX-lea din nuvele, schiţe, romane, articolele scrise în revistele literare, coleg şi prieten cu Tudor Arghezi, este astăzi prea puţin cunoscut. Pentru cititorii de peste 30 de ani, nuvela La vulturi, care făcea obiectul unei lecţii la orele de limba română, poate fi singura scriere de care să-şi aducă aminte. Dacă opera literară a fost cernută de timp, meritul incontestabil al traducerii direct din limba ebraică a Bibliei, în perioada 1928-1934, alături de pr.prof. Vasile Radu, a rămas.

S-a născut în 1879, în satul Dideşti, judeţul Teleorman. Tatăl a fost arendaş al moşiei Schitul-Dideşti, iar mama fiică de preot. Familia Pişculescu s-a mutat la Bucureşti, unde tânărul Grigore s-a înscris la Facultatea de Filosofie şi Litere. Acolo urmează cursuri de limba ebraică. Le abandonează însă şi se înscrie la Facultatea de Teologie. În anul 1922 primea preoţia, la 44 de ani, după ce, în prealabil, în anul 1909, îşi susţinuse doctoratul în teologie. Moare la 8 martie 1961 şi este îngropat la mănăstirea Cernica, aşa cum şi-a dorit din timpul vieţii.

(…)

Acest articol a apărut în numărul din februarie 2013 (551). Pentru a putea citi tot articolul trebuie să vă abonaţi aici.

This entry was posted in articole, Uncategorized and tagged , , , , , , . Bookmark the permalink.