În ziua de 8 aprilie 1783, ţarina Ecaterina a II-a semna proclamaţia pentru anexarea Crimeei la Imperiul Rus. Se punea astfel capăt existenţei de 343 de ani a statului tătăresc cunoscut în istorie cu denumirea de Hanatul din Crimeea. În ziua de 18 martie 2014, preşedintele Vladimir Putin semna actul de anexare a Crimeei la Federaţia Rusă. Ambele anexiuni s-au făcut prin agresiuni armate. Se săvârşeau astfel încălcări flagrante ale dreptului internaţional. Numai că, în 1783, nu existau mari state libere şi democrate, şi nici NATO, nici Uniunea Europeană, nici O.N.U….
Peninsula Crimeea, aflată în nordul Mării Negre, a reprezentat o zonă de atracţie deosebită pentru multe seminţii şi popoare, încă de la începuturile istoriei omenirii. Poziţia geografică de cetate naturală, înzestrată cu câmpii mănoase şi munţi acoperiti de păduri dese, clima blândă, de tip mediteranean pe litoral, şi deschiderea largă către lume prin marea ce o înconjoară din aproape toate părţile au fost factorii principali care au înlesnit aşezarea succesivă sau concomitentă a neamurilor venite din depărtările Asiei sau din diverse locuri ale Europei. Multe dintre aceste populaţii nomade au plecat mai departe, iar o bună parte dintre cei rămaşi a dispărut cu timpul, fiind asimilaţi de către alte neamuri mai numeroase sau mai bine organizate. Crimeea este patria istorică a tătarilor crimeeni (Qırımtatarları).
Cea mai veche atestare a etnonimului tatar este din anul 732 d.H., în inscripţii din zona Orhon-Enisei, aparţinând kaganilor Imperiului Göktürk. Dar, aceşti tătari, pe care îi putem numi prototătari, au dispărut de multă vreme. În afara numelui, tătarii de astăzi nu au nicio legătură cu aceşti prototătari.
