PASTILA DE CUVINTE – NUME DE MONEDE

Discutăm, în continuare, numele diverselor monede româneşti. Printre cele mai vechi sunt aspru, introdus deja din numărul trecut al revistei, şi perper. Aspru este explicat în Dicţionarul Academiei al lui Sextil Puşcariu astfel: „cea mai mică monedă turcească de argint de pe vremuri, valorând în ţările româneşti (în secolul al XVII-lea) a şasea parte dintr-un potronic de argint şi a douăsprezecea dintr-un florint de argint“. În excelenta lucrare coordonată de Ovid Sachelarie şi Nicolae Stoicescu, Instituţiile feudale din ţările române. Dicţionar (Bucureşti, 1988, p. 29), se subliniază faptul că valoarea acestei monede a variat în timp, mai ales după ce în secolul al XVI-lea turcii au emis şi aspri de aramă (care în Ţara Românească apar în 1566), valorând jumătate din asprul de argint.

În plus, în Moldova, în afară de aspru de argint au mai circulat aspri genovezi şi aspri tătăreşti (a existat şi o monedă de aramă, accea, bătută de Ion Vodă cel Viteaz în 1573). Devalorizarea treptată a asprului a continuat şi în timpul domniei lui Dimitrie Cantemir, când talerul german ajunge la 100 aspri, iar la sfârşitul secolului al XVII-lea, când otomanii au introdus piastrul, asprul devine un submultiplu al piastrului (un piastru valora 120 de aspri). La introducerea lirei turceşti este scos din circulaţie.

Acest articol a apărut în numărul din iunie 2013 (555). Pentru a putea citi tot articolul trebuie să vă abonaţi aici.

Acest articol a apărut în numărul din June 2013.

Pentru a putea citi tot articolul trebuie să vă abonați
aici

This entry was posted in articole, Uncategorized and tagged , , , , , , , . Bookmark the permalink.