PASTILA DE CUVINTE – NUME DE MONEDE DE ORIGINE MAGHIARĂ

Coman Lupu, în lucrarea sa consacrată numelor de monede (Din istoricul numelor de monede în limba română, Bucureşti, 2006), citată de mine de mai multe ori, are un capitol dedicat împrumuturilor lexicale monetare din maghiară. El arată că acestea sunt înregistrate mai ales în Transilvania, unde, de fapt, au şi circulat. Unul singur (filer) a fost atestat în texte bisericeşti din Muntenia. Alte două (husăş şi piţulă) apar în Moldova (mai ales în Ţara de Sus). Le voi prezenta în continuare, în ordine alfabetică.

Batcă (cu varianta babcă) este atestat numai în Anonymus Caransebesiensis, dicţionar latin-român din jurul anului 1700. Se pare că termenul batcă, împrumutat din maghiarul batka, desemna o monedă poloneză care era denumită în Moldova cu termenul de origine polonă potronic, iar în Ţara Românească era cunoscută cu numele de costandă (Magazin istoric, nr. 5/2013). Coroană era numele unei monede de argint pe care figura efigia coroanei purtate de suveranii ţărilor unde era bătută. La noi a circulat în Imperiul Austro-Ungar, în perioada 1893-1918, valorând 100 de fileri sau o jumătate de florin. Numele provine din cuvântul latin medieval corona, intrat în română prin filieră maghiară (korona) sau slavă (din bulgară, rusă, polonă ori ucraineană). DEX consideră cuvântul coroană un împrumut direct din latină; este dubletul etimologic al lui cunună, moştenit din latină.

Acest articol a apărut în numărul din October 2013.

Pentru a putea citi tot articolul trebuie să vă abonați
aici

This entry was posted in articole, Uncategorized and tagged , . Bookmark the permalink.