REGELE-SERGENT

Prusia a datorat mare parte din putere regilor pe care i-a avut şi, în primul rând, lui Friedrich-Wilhelm (1713-1740), al cărui scop principal a fost de a asigura ţării o armată puternică, bine antrenată şi echipată. Spre sfârşitul vieţii, la fel de dezinteresat, ca şi în tinereţe, de muzică, artă şi ştiinţă, pe care le dispreţuia şi le considera simple importuri din Franţa, îi spunea vădit mulţumit fiului său, Frederic cel Mare: „Am pus pe picioare ţara şi armata“. Filosofia lui era simplă: considera Prusia un stat slab şi divizat, care putea şi trebuia transformat într-o ţară puternică şi unită.

De aceea suveranul a vrut ca armata prusacă să fie cea mai bine pregătită din Europa şi nu a cruţat nimic pentru a-şi atinge dezideratul. De cum a urcat pe tron, la numai 25 de ani, a scos la mezat tot ce i s-a părut inutil dintre bunurile casei regale (cai de lux, caleşti somptuoase, pietre preţioase şi bijuterii, vinuri, veselă strălucitoare, piese scumpe de mobilier, animale din grădina zoologică), pentru ca pe banii obţinuţi să fie recrutaţi şi bine instruiţi soldaţii. A mers până acolo, încât a schimbat, cu electorul de Saxa, o colecţie de porţelanuri chinezeşti, moştenită de la tatăl lui, pe un regiment de dragoni, cu tot echipamentul aferent. De altfel, era de o avariţie unanim recunoscută, alunecând spre meschinărie. Ca adolescent, îşi economisea banii de buzunar, pe care cumpăra uniforme cadeţilor de vârsta lui. Iar la maturitate număra ouăle folosite la bucătăria palatului.

Acest articol a apărut în numărul din October 2013.

Pentru a putea citi tot articolul trebuie să vă abonați
aici

This entry was posted in articole, Uncategorized and tagged , , , , , , , . Bookmark the permalink.