„SECRETURILE“ LUI PETRU CEL MARE

Evenimentele din Siria au readus în atenţia opiniei publice o armă de temut – gazele de luptă –, considerată atât de periculoasă, încât nu a fost folosită pe teatrele de luptă europene în Al Doilea Război Mondial. Teribila armă are precursori ignoraţi în secolul al XVIII-lea şi ar fi fost folosită chiar în apropierea noastră.

Prima noastră sursă este cronicarul Ion Neculce (1672-1745), un om bine informat în chestiunile militare, cum o dovedeşte cariera sa de mare spătar, iar apoi mare hatman al lui Dimitrie Cantemir, deci comandant al armatei moldovene în vremea campaniei lui Petru cel Mare, sfârşită cu bătălia de la Stănileşti pe Prut (8-12 iulie 1711). Principalul interlocutor al lui Neculce era mareşalul Boris Petrovici Şeremetiev (1652-1719), comandantul principal al expediţiei din Moldova. Este deci mai mult ca sigur că de la el a aflat Neculce informaţia utilizării gazelor toxice în vremea Războiului nordic (1700-1721), împotriva Suediei.

Acest articol a fost publicat în Articole apărute în reviste și etichetat cu , , , , . Salvează legătura permanentă.