STEAGUL LUI ŞTEFAN CEL MARE DE LA MUNTELE ATHOS

În primăvara anului 1917, pe când România se afla în război, prin efortul consulului general român la Salonic, G.C. Ionescu, şi cu ajutorul generalului francez Maurice Sarrail, Regatul Român a recuperat de la Mânăstirea Zografu, din Sfântul Munte Athos, un steag al lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, din anul 1500 (Magazin istoric, nr. 8/2011). Drapelul se afla la Zografu de 417 ani. Situată în partea sud-vestică a peninsulei atonite, pe un platou înalt, la cumpăna apelor, mânăstirea Zografu pare de departe un castel uriaş.

După tradiţie, ar fi fost întemeiată în veacul al IX-lea de Moise, Aron şi Ioan, trei călugări bulgari veniţi din Ohrida (Macedonia). Aici se spune că s-ar fi oprit şi ar fi murit catârul care a transportat icoana făcătoare de minuni a Sfântului Gheorghe de la malul mării. Nefiind hotărâţi ce hram să dea bisericii, călugării ar fi aşezat o scândură în mijlocul bisericii de lemn şi au încuiat uşa. A doua zi, în chip miraculos, pe scândură era pictată icoana Sf. Gheorghe.

Mai înainte de Ştefan, bunicul său, Alexandru cel Bun, dăruia un ajutor anual de 3.000 de aspri de argint, iar în 1500, Radu cel Mare al Ţării Româneşti dădea anual la Zografu aceeaşi sumă. De altfel, de-a lungul vremii mulţi domnitori români au făcut importante danii în bani, moşii, bunuri, contribuind la reconstrucţia clădirilor de acolo. Care au fost odoarele de preţ dăruite de credinciosul voievod Ştefan la Zografu nu se poate şti cu exactitate. În orice caz, în anul 1882 aici se găseau două steaguri, unul, un prapur, reprezentându-l pe Sfântul Dimitrie, iar celălalt pe Sfântul Gheorghe, despre care vom vorbi mai jos.

Acest articol a fost publicat în Articole apărute în reviste. Salvează legătura permanentă.