TÂRG ÎNCHEIAT, MARFA LIPSĂ

Cu ocazia unui turneu în mai multe ţări din Africa, în primăvara anului 1977 (vizită terminată intempestiv la 4 martie, în Nigeria, din cauza cutremurului), Ceauşescu vizitase şi statul Ghana. Îl impresionaseră întâlnirile şi convorbirile cu liderii ghanezi, stilul lor combativ, anticolonial, şi, ca urmare, în discursul de rămas bun, Ceauşescu le-a oferit un credit de 7.000.000 dolari, pe care să-l folosească la achiziţionarea din România de utilaje grele pentru construcţia de căi ferate, autostrăzi, drumuri şi poduri etc.

Pe la sfârşitul lunii mai 1977 a sosit la Bucureşti ministrul ghanez al Economiei, însoţit de trei specialişti în utilaje grele: excavatoare, gredere, screpere, buldozere etc. Între ei era şi un inginer care studiase la Politehnica din Timişoara şi făcuse practica la Uzina „Progresul“ Brăila, profilată pe fabricarea utilajelor sus-menţionate.

Tratativele şi negocierile s-au dus la Întreprinderea de Comerţ Exterior „Industrial Export-Import“ unde a fost trimis şi „Brăzdaru“, şef de sector în Direcţia de Informaţii Externe (D.I.E.) pentru ţările africane anglofone. Era edificat în problema comisioanelor, încheiase câteva afaceri în care el fusese negociator şi încasase comisionul respectiv, depus în contul deschis la B.R.C.E. pentru Operaţiuni valutare speciale (O.V.S.). Ghanezii veniseră pregătiţi cu lista utilajelor. „Brăzdaru“ le comunicase preţurile. La negocieri era prezent şi un adjunct al şefului „Industrial Export-Import“.

Acest articol a apărut în numărul din April 2014.

Pentru a putea citi tot articolul trebuie să vă abonați
aici

This entry was posted in articole, Uncategorized. Bookmark the permalink.