VIRGIL CÂNDEA ŞI ISTORIA MEDITERANEI ORIENTALE

Virgil Cândea a avut un interes special pentru regiunea Mediteranei orientale, pe care o socotea moştenitoarea Bizanţului în multe privinţe. El vedea spaţiul geografic post-bizantin ca un tot, păstrând mereu în minte, ca în filigran, trecutul creştin al ţinuturilor care azi se cheamă Liban, Siria, Iordania ori Turcia. Chiar şi în icoanele etiopiene pe care le-a văzut la Addis Abeba în 1995, el a admirat modelele erminiei bizantine, care a hotărât aspectul chipurilor de sfinţi şi compoziţia frescelor în pictura bisericească.

Istoria comună a popoarelor supuse, în forme diferite, puterii otomane a fost o preocupare continuă a lui Virgil Cândea în cercetările sale, care l-au condus de la Muntele Athos până în Capadoccia şi de la Tbilisi până în insula Rhodos. Virgil Cândea a văzut posibilă, în cadrul Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene (AIESEE), deschiderea către ţările Mediteranei Orientale, ţinuturi din afara Europei, dar atât de legate, spiritual şi nu numai, de sud-estul european. În contribuţiile sale la reuniunile Asociaţiei, Virgil Cândea s-a referit adesea la interesul intelectualilor români pentru expresia arabă a moştenirii bizantine, la proiectele comune ale ierarhilor români şi sirieni, la rolul domnilor români în susţinerea Patriarhiilor răsăritene.

Acest articol a apărut în numărul din February 2014.

Pentru a putea citi tot articolul trebuie să vă abonați
aici

This entry was posted in articole, Uncategorized. Bookmark the permalink.