Numarul 4/2013

Diplomaţia statelor comuniste era un dans al mişcărilor strict codificate într-un limbaj de lemn, iar în interpretarea relaţiilor bilaterale frecvenţa întâlnirilor constituia un barometru extrem de sensibil al temperaturii dintre parteneri. Nicolae Ceauşescu şi János Kádár s-au văzut ultima oară … Continuă să citești →

Secretizarea şi compartimentarea au conlucrat şi ele contra unei percepţii corecte a României în S.U.A., dincolo de faptul că sunt componente ale patologiei organizaţionale. Pe lângă relaţiile economice şi, într-o mai mică măsură, cele culturale – care au reprezentat baza … Continuă să citești →

Pocahontas: poate cea mai populară figură feminină din întreaga istorie a continentului american sau, chiar, pentru tot trecutul pieilor roşii. Cine a fost în realitate? Cât de reprezentativă pentru acea epocă sau care ar fi explicaţiile popularităţii? Pentru fiecare dintre … Continuă să citești →

Este o instituţie mai puţin cunoscută. A funcţionat între anii 1870-1918 şi a avut rolul de a reglementa navigaţia pe râul Prut. Era formată din statele riverane: Austro-Ungaria, Rusia şi România. Înfiinţarea Comisiei Mixte a Prutului (C.M.P.) s-a integrat unei … Continuă să citești →

Relaţiile familiale în societatea urbană românească încep să fie recunoscute ca fiind foarte laxe: căsătoriile se încheiau şi se desfăceau cu uşurinţă, iar partenerii rămâneau în raporturi amicale, fără a-şi purta pică. În unele cazuri, rare ce-i drept, înalta societate … Continuă să citești →

Prezint, în continuare, alte nume de dregători care au îndeplinit diverse atribuţii administrative la curţile domneşti din Moldova şi Ţara Românească. Medelnicer însemna „boier care turna domnitorului apa pentru spălatul mâinilor“. Mai târziu, în timpul Regulamentului Organic, a devenit a … Continuă să citești →

Sunt două sărbători din calendarul popular dedicate unor reprezentări mitice. Una, Lăzărel (Lazăr, Lazărul), de origine tracă, de cinstire a lui Dionysos, cealaltă, Flora, sărbătoare de origine romană, sunt marcate în calendarul popular una după alta, în Sâmbăta şi Duminica … Continuă să citești →

Faptul că elaborarea Istoriei Moldovei se făcea la comandă, fiind vorba de o urgenţă pentru propaganda ideologică, este demonstrat de ritmul impus şi strict monitorizat în realizarea ei. În martie 1948, Biroul C.C. al P.C.(b)M. discuta deja problema Cu privire … Continuă să citești →

La sfârşitul celui mai recent articol despre tradiţiile copilăriei în România (nr. 1/2013), promiteam că vom continua călătoria prin lumea veche ţărănească (dar nu exclusiv), păşind din prag în prag, până dincolo de graniţele aşezării. Au trecut de atunci două … Continuă să citești →

În numărul 5/2008 al revistei Magazin istoric am prezentat un moment din activitatea pastorală a episcopului Márton Áron, subliniind faptul că înaltul prelat a avut curajul să înfrunte autorităţile comuniste, după ieşirea din temniţă (martie 1955), pentru a-şi îndeplini datoria … Continuă să citești →

Tratativele dintre preşedintele Mihail Gorbaciov şi preşedintele George Bush, din 1-3 iunie 1990, de la Washington, au constituit o etapă specială, importantă, în discuţiile privind problema germană. Liderul sovietic a făcut eforturi să dovedească faptul că o aderare completă a … Continuă să citești →

Practic nu există palat sau castel important din vestul Europei care să nu aibă, între alte obiecte de preţ şi de podoabă, tapiserii. Majoritatea acestora provin din şcolile Ţărilor de Jos din secolele XV-XVIII, cărora li se adaugă şcoala franceză … Continuă să citești →

Tentativa de reînhumare a resturilor pământeşti ale lui Iuliu Maniu, din vara anului 1971, a trecut aproape neobservată de istorici şi este necunoscută probabil celei mai mari părţi a iubitorilor de istorie. Şi aceasta în ciuda publicării de către domnul … Continuă să citești →

În luna septembrie a anului 1949 sociologul Anton Golopenţia redacta un document în care desena o schiţă extrem de precisă a ceea ce urma să se întâmple în România după căderea regimului comunist. Un text fascinant care scoată la iveală … Continuă să citești →

Politica i-a pasionat totdeauna pe români. Uneori aceasta îmbracă aspecte pitoreşti, ca în depeşa adresată de M. Kogălniceanu (ministru de Interne) lui D.A. Sturdza, trimis diplomatic al ţării la Istanbul. Apoi ideile de stânga au constituit un permanent factor de … Continuă să citești →

Săliştea Sibiului, descrisă de Nicolae Iorga drept „locul celei mai depline frumuseţi româneşti, sat mare şi bogat care seamănă mai mult cu un fel de republică a ţăranilor români“, a dat, pe lângă mari negustori, şi numeroşi oameni de cultură … Continuă să citești →

Create cu cinci ani înainte de izbucnirea Primului Război Mondial, în condiţii pe care le-am prezentat deja (Magazin istoric, nr. 2/2013), cele două servicii, de contrainformaţii şi de informaţii externe, au fost obligate rapid să dea măsura valorii lor. Veţi … Continuă să citești →

Recentul scandal al cărnii de cal exportate din România şi regăsite în tocătura amestecată cu carne de vacă a faimoaselor lasagne comercializate de firme celebre în Europa Occidentală a avut o consecinţă neaşteptată: presa a anunţat o cerere sporită de … Continuă să citești →

Pentru spaţiul românesc miturile fondatoare vorbesc de Negru Vodă; pentru cel englez – de regele Arthur… În Japonia, Primul Suveran – Jimmu Tenno – ar fi fost, conform legendelor, descendentul zeiţei Soarelui, Amaterasu, una dintre cele mai importante divinităţi ale … Continuă să citești →

În zilele de 10-14 septembrie 2012, la Constanţa a avut loc cea de-a 17-a sesiune a Comisiei bilaterale a istoricilor din România şi Federaţia Rusă, desfăşurată sub auspiciile Academiei Române şi ale Academiei Ruse de Ştiinţe, precum şi Universităţii „Ovidius“ … Continuă să citești →

În ziua de 1 martie 2013, un convoi de maşini sub pază strictă s-a oprit în faţa Muzeului Naţional de Istorie de pe Calea Victoriei. Reprezentanţii presei au putut înregistra un eveniment de cea mai mare importanţă în istoria relaţiilor … Continuă să citești →

„Oraşul s-a umplut de mărţişoare:/ Un ghiocel ce-n frunze se înfaşă,/ Un peştişor – un pui de om în faşă,/ Un melc de-argint cu două cornişoare.“ Am citat o strofă dintr-o poezie de Victor Eftimiu, publicată de ziarul România liberă, … Continuă să citești →

„Când Istoria te învaţă să te uiţi înapoi, nu vrea să-ţi atragă privirile, ci atenţia!“, spunea, odinioară, Tudor Muşatescu. Dorind, parcă, să ilustreze acest aforism, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (C.N.S.A.S.) a organizat o amplă expoziţie intitulată „Securitatea – … Continuă să citești →

2 noiembrie 1943. O zi mohorâtă, cu cerul căptuşit de nori care „stăteau să pice“, aşa cum spuneau aviatorii. Plafon minim, baza norilor se găsea la 150 m de sol. Pe aerodromul de la Karankut abia se luminase de ziuă … Continuă să citești →