Numarul 9/2013

Continuăm prezentarea monedelor cu origine slavă, după cele poloneze şi ucrainene, cu cele ruseşti. Bumaşcă, bilet de bancă rusească (rus. bumaşka), a circulat la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea. Carboavă, cu variantele cărboavă, caraboavă, caraboană, carborvan, … Continuă să citești →

În ziua de 15 mai 1941, după şase luni de tăcere de la dispariţia lui Nicolae Iorga, asasinat de legionari la 27 noiembrie 1940, Academia Română, în prezenţa regelui Mihai, l-a omagiat pe marele savant, într-o şedinţă comemorativă solemnă. Evenimentul … Continuă să citești →

Pe vremuri, la noi – nu mă gândesc la perioada comunistă – se vorbea despre cultura naţională şi despre specificul naţional cu mare seriozitate şi cu multă responsabilitate. În multe ţări, din preajma noastră sau de mai departe, se întâmplă … Continuă să citești →

Căpitanul aviator Alexandru M. Juli a văzut lumina zilei la Jurilovca (judeţul Tulcea), la 30 noiembrie 1907. Comuna este aşezată pe malul lacului Razelm-Sinoe, la 15 km de Gura Portiţei, unde începe Marea Neagră. Populaţia Jurilovcăi este alcătuită, în majoritate, … Continuă să citești →

Societatea istorico-arheologică „Bucureştii Vechi“ s-a închegat la iniţiativa prof.dr. Constantin Moisil, director general al Arhivelor Statului, în anul 1929, în colaborare cu prof.univ.dr. Ion Andrieşescu, directorul Muzeului de Antichităţi. Ideea Societăţii a apărut în condiţiile în care vatra Capitalei îşi … Continuă să citești →

Papa Ioan Paul al II-lea pomenea cu adâncă consideraţiune, în timpul istoricei vizite făcute la Bucureşti, în mai 1999, „martiriul preoţilor români“, între care menţiona şi pe monseniorul Vladimir Ghika. „Fiecare Biserică sau comunitate religioasă din ţara voastră a avut … Continuă să citești →

Despre regele Ferdinand (1914-1927) se spune că avea oroare de fastul, pompa şi protocolul impuse de diferitele ceremonii. Nu se simţea bine decât în tovărăşia cărţilor şi a florilor, mai ales a acestora din urmă. Era mai mult decât un … Continuă să citești →

Locul pe care se află situl arheologic a devenit cunoscut în anii ’60 ai secolului al XIX-lea, când, pentru prima oară, atrage atenţia asupra sa parohul Orăştiei, preotul Friedrich Wilhelm Schuster. Nefiind îndeajuns cunoscute, piesele descoperite atunci nu au fost … Continuă să citești →

Saan, Ducepratum, Oraşul insulă, Ata-Ada, Insula-cetate, Ada Kale, Ada-i-Kebir, Insula de Orşova, Orşova Nouă, Karolina, tot atâtea denumiri pentru insula care, până în anul 1971, când a fost acoperită de apele Dunării prin construcţia sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile … Continuă să citești →

Despre Ofir, menţionat în scrieri antice, nu se mai ştiu astăzi prea multe. Conform Bibliei, regii Hiram din Tyr (secolul al X-lea î.H.) şi Solomon, al Israelului (970-931 î.H.), au organizat o expediţie maritimă pentru cucerirea sa. Întrebarea rămâne însă … Continuă să citești →

Babur Şah (1483-1530) a fost primul conducător al statului mongol din India, cunoscut sub denumirea de Imperiul Marilor Moguli (1526-1858, Magazin istoric, nr. 9/1973). Pe linie paternă, era un descendent al lui Timur Lenk şi, pe cea maternă, al lui … Continuă să citești →

Ecoul războiului se face încă simţit pretutindeni în ţările balcanice. Românii trec rapid la organizarea teritoriului dobândit în Dobrogea. Şi în restul ţării se simte optimismul biruitorilor. Luptele politice interne se exprimă deocamdată numai în intenţii. Liberalii, aflaţi în opoziţie, … Continuă să citești →

În Vieţile Sfinţilor se află înscrisă, la paginile cuvenite lunii aprilie, istorisirea despre patimile Sfântului Sava Gotul. La noi, românii, martirul este cunoscut ca Sfântul Sava de la Buzău, pe când ceilalţi credincioşi creştini, atât catolici (Acta Sanctorum 12, Aprilis … Continuă să citești →

În prima jumătate a lunii iulie opinia publică din Federaţia Rusă a asistat la o confruntare între Academia de Ştiinţe (numită „Academia mare“) şi Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei. La 24 martie, într-un interviu la postul de radio Eho Moskvî, Dmitri … Continuă să citești →

● Dezbaterile din istoriografia românească sub lupa diplomaţilor britanici ● Istoria medievală a Transilvaniei şi efectele ei în relaţiile dintre statele socialiste ● Congresul Internaţional de Ştiinţe Istorice de la Bucureşti i-a pus pe diplomaţi la muncă ● Sovieticii preferau … Continuă să citești →

Politicienii britanici au fost, în perioada interbelică, principalii promotori ai politicii conciliatorismului. Putea fi oprit Hitler şi evitat războiul dacă Marea Britanie şi Franţa se dovedeau ferme din prima clipă când Germania a încălcat acordurile încheiate la sfârşitul Primului Război … Continuă să citești →

Din decembrie 1950, utilizând mijloace ingenioase şi profitând de neglijenţa organelor de pază, deţinuţii au reuşit să comunice în arestul de la Uranus. De asemenea, în mai 1951, după smulgerea declaraţiilor compromiţătoare, au fost transferaţi la Jilava unde, intenţionat sau … Continuă să citești →

Iosif Berman, fotograful lumii româneşti interbelice, a fost numit de contemporani „decanul fotoreporterilor români“, „omul cu o mie de ochi“, „vânătorul de nori“. Despre viaţa şi activitatea lui Iosif Berman s-au organizat doar două expoziţii, la Muzeul Naţional al Ţăranului … Continuă să citești →

Dispariţia fizică a lui Fritz Todt, ministrul pentru Înarmare şi Muniţii, în plin război, la începutul anului 1942 (Magazin istoric, nr. 8/2012), a lăsat un gol imens la nivelul coordonării înzestrării armatei şi al construcţiilor civile din cel de-al Treilea … Continuă să citești →

Cititorul este avertizat de la bun început că nu este vorba despre o operaţie de schimbare a sexului, ci despre o formulă sau ficţiune juridică prin care, în lipsă de urmaşi pe linie masculină, un tată sau un consiliu de … Continuă să citești →

În anul 2007, după moartea tatălui meu, inginer Mircea Casassovici, am găsit în sertarul unei comode din locuinţa sa un caiet îmbrăcat în piele şi cu margini aurii, intitulat Cartea familiei noastre. Atunci am văzut pentru prima dată această scriere, … Continuă să citești →

Medjimurie (în croată Međimurje), cu o suprafaţă de 729,5 km2 şi o populaţie de circa 118.000 locuitori, este districtul (în croată županija) cel mai redus ca suprafaţă al Republicii Croaţia, dar şi cel mai dens populat: 164,2 locuitori/km2, bineînţeles cu … Continuă să citești →