Numarul 1/2014

În primăvara anului 1917, pe când România se afla în război, prin efortul consulului general român la Salonic, G.C. Ionescu, şi cu ajutorul generalului francez Maurice Sarrail, Regatul Român a recuperat de la Mânăstirea Zografu, din Sfântul Munte Athos, un … Continuă să citești →

La suirea pe tronul Principatelor Române, prinţul Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen găsise o societate petrecăreaţă şi veselă, gata oricând să participe la o recepţie, un dineu sau un bal. Balurile Curţii erau până la acea dată mai mult petreceri mondene … Continuă să citești →

Am prezentat deja în numărul trecut al revistei patru nume de monede de origine turcă. Dar ele sunt mult mai multe. Rubiá era o „veche monedă (turcească) de aur valorând un sfert de irmilic, care a circulat în ţările române … Continuă să citești →

Prin Decizia nr. 15/1945, din 31 mai 1945, pictorul Sever Burada a fost condamnat la moarte de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţiuni reunite –,  în baza „Legii pentru sancţionarea crimelor de război şi a vinovaţilor de dezastrul … Continuă să citești →

Denumirea de rumânie („românie“) mai are un vechi înţeles şi se referă la numele dat limbii vernaculare, limbii vorbite de români. La 18 februarie 1468, Girardo de Colli, reprezentantul ducelui Milanului la Veneţia, scria, în contextul explicării genezei bătăliei de … Continuă să citești →

În perioada postbelică, aliniamentul fortificat Focşani – Nămoloasa – Brăila a beneficiat de o atenţie  istoriografică aparte, motivată, în primul rând, de rolul pe care ar fi trebuit să-l aibă în contextul schimbării de alianţă a României de la 23 … Continuă să citești →

În jurnalul său din perioada celei de-a doua conflagraţii mondiale, Gheorghi Dimitrov a precizat că a instruit un grup de activişti politici (din care făcea parte viitorul general Mihail Burcă) şi radiotelegrafişti, înainte de trimiterea lor spre România (11 iunie … Continuă să citești →

Cu siguranţă, fie şi numai pentru inspiraţia de a numi Divină Comedia lui Dante Alighieri, de a fi ţinut primele prelegeri de explicare a conţinutului ei, ca şi pentru prietenia şi corespondenţa cu contemporani iluştri, între care cel mai de … Continuă să citești →

Episodul „femeii păcătoase“ (relatat de Evanghelia după Ioan) se înscrie în cadrul primei etape a prigonirii lui Iisus, declanşate de autorităţile religioase ale Ierusalimului, după ce Marele Preot Caiafa a decretat că „e mai de folos să moară un om … Continuă să citești →

Cotidianul Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt (Sibiu, 1873–1944) şi revista Die Karpathen (Braşov, 1907–1914) au acordat spaţii însemnate dezbaterii „problemei femeii“, în general, şi a celei germane din Transilvania, în special. Unele articole au fost preluate din publicaţii străine, oferind cititorilor posibilitatea de … Continuă să citești →

Secolul al XVI-lea este considerat Secolul de Aur şi de spanioli, şi de otomani. Motivaţii există de ambele părţi, dar istoriografia europocentristă a impus terminologia în favoarea Spaniei lui Carol Quintul (1516-1556) şi a lui Filip al II-lea (1556-1598). Veniţi … Continuă să citești →

Mihail Manoilescu a fost unul dintre intelectualii moldoveni care a contribuit substanţial la afirmarea şi promovarea unor noi idei şi teorii în cultura românească. Dinspre partea mamei  – Natalia, născută Grigoreanu – familia avea rădăcini adânci în istorie: logofătul Tăutu, … Continuă să citești →

Anul Nou 1914 aduce şi un guvern nou, cel condus de Ionel Brătianu. Programul său e ambiţios şi cuprinde reforme care, realizate mult mai târziu, vor însemna progresul categoric al societăţii româneşti. Presa, guvernamentală şi de opoziţie, rămâne activă, de … Continuă să citești →

În toamna anului 1882, când Auguste Rodin şi Camille Claudel s-au cunoscut, el era un nume în ascensiune al sculpturii franceze. Statul îi cumpărase Vârsta de bronz şi îi comandase, cu doi ani în urmă, Poarta Infernului, la care lucra. … Continuă să citești →

Roşia Montană a fost văzută ca un El Dorado al Europei sute de ani de-a rândul. Vechimea exploatării aurului din Munţii Apuseni i-a făcut pe mulţi să considere prezenţa metalului preţios în Transilvania drept ceva normal. Febra aurului, care a … Continuă să citești →

În timpul războiului, SIS a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă a efectivelor şi cheltuielilor. Dacă în 1940-1941 cheltuielile serviciului se cifraseră la puţin peste un milion de lire sterline, peste trei ani atinseseră 4.699.000 lire sterline. La fel efectivele crescuseră de … Continuă să citești →

La începutul secolului al XIX-lea Bucureştiul apărea călătorului occidental ca un mare sat cu căsuţe de chirpici şi străduţe strâmte şi întortocheate, care din cauza ploilor se umpleau de noroi. Un secol mai târziu, înainte de Primul Război Mondial, când … Continuă să citești →

Fondurile Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău (M.N.E.I.N.) păstrează o serie de obiecte şi documente importante vizând istoria culturii muzicale din Moldova de la est de Prut (Basarabia). Printre acestea se află şi unele obiecte ce au … Continuă să citești →

Descoperire a fraţilor Louis şi Auguste Lumière, patentată în 1895, „cinematograful“ (termen provenit în limba română din francezul cinématographe, format din două cuvinte greceşti, kinema=mişcare şi graphein=a scrie) s-a transformat într-o nouă artă, cea de-a şaptea. A pătruns pe teritoriul … Continuă să citești →

Românii trăiesc în Europa de Sud-Est, într-un spaţiu de mari diferenţe etnice. Diversitatea etnică e veche de când sunt Balcanii. În acelaşi timp, într- un spaţiu de foarte pronunţată diversitate lingvistică. Un adevărat turn al lui Babel. La începuturile modernităţii … Continuă să citești →

După un an de negocieri, U.R.S.S. şi Japonia semnează, la 20 ianuarie 1925, la Pekin, Convenţia privind principiile de bază ale relaţiilor dintre Japonia şi U.R.S.S., prin care se restabileau relaţiile diplomatice dintre cele două state, întrerupte după războiul ruso-japonez … Continuă să citești →

Mostar (srb.-cr. „podar“), oraş al podurilor şi al podarilor, simbolul legăturilor, dar şi al conflictelor dintre vorbitori ai unor limbi şi creatori ai unor culturi foarte apropiate şi în acelaşi timp atât de îndepărtate, este chintesenţa specificităţii Herţegovinei, regiune a … Continuă să citești →