Analfabetă, deloc interesată de politică, era la vremea aceea cea mai renumită ghicitoare a Parisului. Nu-l cunoştea pe cel ce-i stătea în faţă. Puţin probabil să-i fi ghicit naţionalitatea, pentru că tânărul vorbea o franceză fără cusur. I-a privit atent palma şi a început să rostească rar, aproape în şoaptă: „Sire“… El a întrerupt-o: „De ce îmi spui aşa?“ Ea nu i-a răspuns şi a continuat: „De şapte ori veţi fi la un pas de moarte. De şapte ori se va încerca să fiţi lichidat, fără succes. Veţi muri la cea de-a opta tentativă“. Clientul căruia i s-a făcut această prezicere sumbră nu era altul decât ţarul Rusiei Alexandru al II-lea. Şi într-adevăr, Alexandru al II-lea (născut în 1818) a fost primul suveran al Rusiei (1855-1881) la viaţa căruia s-a atentat. Dar şi cel mai inteligent şi mai bine pregătit dintre toţi ţarii ruşi. Seria atentatelor la viaţa ţarului Alexandru al II-lea a început la 4 aprilie 1866, la ieşirea din Grădina de Vară din Petersburg, pe când Alexandru al II-lea se îndrepta spre careta care-l aştepta, s-a auzit o împuşcătură. Glonţul a trecut pe deasupra capului suveranului. Gestul unui ţăran, aflat în preajmă, de a da peste mână criminalului, l-a salvat pe monarh. Atentatorul se numea Dmitri Karakozov. Greu de spus ce era: revoluţionar, narodnic, terorist, nihilist, psihopat?!?
(…)
Acest articol a apărut în numărul din mai 2013 (554). Pentru a putea citi tot articolul trebuie să vă abonaţi aici.