Magazin Istoric - noiembrie 2010

15 noiembrie 2010 Prin larga participare (circa 1.500 de persoane) ºi prin varietatea temelor abordate, congresul de la Amsterdam a demonstrat vitalitatea istoriei ca cercetare, actualitatea disciplinelor istorice ºi chiar modernitatea trecutului. Abordãrile au fost foarte variate, de la istorie ºi eticã pânã la istorie ºi adevãr istoric, de la istoria globalã la cea regionalã, de la cartografie la migraþiile de masã ºi de la vestimentaþie la alimentaþie. Parafrazând dictonul latin, s-a dovedit încã o datã cã nimic din ceea ce este viaþã nu le este strãin istoricilor. Metodele cercetãrilor s-au dovedit ºi ele foarte variate, unele chiar surprinzãtoare, iar abordãrile au avut în vedere, cele mai multe, transmiterea materialului în power point . Discuþiile au relevat pre- ocupãri stringente ale breslei istoricilor pentru statutul disciplinei lor, pentru pre- zentul ºi viitorul ei. S-au ex- primat cum era firesc ºi te- meri în legãturã cu disoluþia statutului istoriei ca disci- plinã de cercetare ºi de învãþãmânt, precum ºi îngri- jorãri privind scãderea rolului istoricilor în ca- drul culturii, al opiniei publice ºi al societãþii în general. Aceste ches- tiuni s-au discutat nu doar în cadrul sesiunilor, ci ºi în cadrul comi- siilor, asociaþii- lor afiliate ºi mai ales în cele douã adunãri generale ale Comitetului Internaþional de ªtiinþe Istorice, þinute la Amsterdam. Din partea ro- mânã, la lucrãrile acestui comitet au participat istoricii Dan Berindei ºi Ioan-Aurel Pop (preºedintele ºi, respec- tiv, vicepreºedintele Comi- tetului Naþional al Istoricilor Români), fiind martori ºi protagoniºti la alegerea nou- lui comitet internaþional ºi a locului de desfãºurare a congresului urmãtor. Astfel, în fruntea miºcãrii mondiale a istoricilor se aflã de-acum un birou condus de Marjatta Hietala din Finlanda (Uni- versitatea din Tampere, ca preºedinte) ºi Robert Frank din Franþa (Universitatea Sor- bona, ca secretar general). Viitorul congres, al XXII-lea, din 2015, va avea loc la Ji- nan, în provincia Shandong din China, în apropierea lo- cului unde s-a nãscut Confu- cius. Delegaþia chinezã nu a avut de luptat pentru a câº- tiga acest drept decât cu anumite temeri ale unora dintre membrii Comitetului Internaþional, fiindcã nicio altã þarã nu ºi-a prezentat candidatura (onorantã, dar ºi foarte dificilã) spre a gãzdui acest eveniment. Am fost im- presionaþi când preºedintele Asociaþiei Istoricilor Chinezi, acad. Zhang Haipeng, a adus ca argument în vederea apro- bãrii candidaturii þãrii sale pentru gãzduirea forumului mondial al istoricilor din 2015 vechimea prezenþei Chinei în cadrul Comitetului In- ternaþional, menþionând Con- gresul Internaþional de ªtiinþe Istorice de la Bucureºti, din 1980, ca loc ºi moment al do- bândirii acestei calitãþi. Este ºi acesta un semn cã, în ciuda condiþiilor de atunci, acest al XV-lea congres internaþional organizat la Bucureºti în 1980 a plasat România ºi isto- riografia româneascã într-un sistem internaþional de valori viabil, aflat în vigoare ºi astãzi. S untem convinºi cã istoricii români, prin mijlocirea comitetului nostru naþional, a diferitelor comisii ºi asociaþii, prin candidaturi individuale ºi cu ajutorul granturilor interne ºi internaþionale, vor participa ºi la acest viitor congres din China, în pofida mij- loacelor materiale reduse ºi a dis- tanþei foarte mari. În fond, lumea noastrã tot mai globalizatã face parte dintr-un i- mens sistem de vase comunicante, iar istoricii, alã- turi de alþi spe- cialiºti, sunt che- maþi mereu sã sta- bileascã pulsul acestei lumi. „ Autorul în timpul unei expuneri fãcute la Congres (fotografie de I. Bolovan)