Magazin Istoric - noiembrie 2010

49 noiembrie 2010 Mihail Gh. Bujor Al.I. Gucikov, ministrul de Rãzboi, inspecteazã trupele la Odessa lor era paralizat prin decre- tele comisarului poporului. Se crease o situaþie imposibilã, ofiþerii nemaiputând lua nicio mãsurã pentru a stãpâni dez- ordinea. Pe la mijlocul lunii ianua- rie 1918, cruciºãtorul a acos- tat la Sevastopol pentru a schimba o parte dintre mem- brii echipajului care nu mai voiau sã navige. În acelaºi timp, a apãrut la orizontul po- litic din Sevastopol bolºevi- cul român Rakovski, care, de acord cu comisarii poporului ruºi, a organizat aºa-zisul Co- mitet Ruso-Român, care tre- buia sã organizeze de la Se- vastopol propaganda revolu- þionarã în România ºi sã împingã navele în rãzboi îm- potriva României. Toate cru- ciºãtoarele româneºti erau în- trunite în escadrã sub ordinele Comitetului Ruso-Român, care era format din dezertori români ºi din bolºevici. Acest comitet a decis ca, dupã ce va avea loc revoluþia în România, navele sã fie îna- poiate nu guvernului român, ci poporului revoluþionar ro- mân. Din ordinul lui Rakovski, susþinut de câþiva marinari români, au fost arestaþi pe „Regele Carol I“ comandan- tul Ionescu, toþi ofiþerii ºi toþi mecanicii. A doua zi, meca- nicii au fost eliberaþi, întrucât erau indispensabili pe timpul ieºirilor pe mare. În plus, în urma cererii echipajului ro- mân, a fost eliberat ºi ofiþerul Iordãchescu, cãpitanul Io- nescu, ofiþerii Costea ºi Pi- tianu rãmânând arestaþi. În aceeaºi zi a fost arestat ºi ºeful de echipaj Crãiniceanu, care a contestat aventura nesãbuitã a lui Rakovski. Sosit la Batumi la 5 martie, cruciºãtorul trebuia sã plece la 5 martie la Sevastopol, dar la ora 03.00 dimineaþa, 200 de georgieni înarmaþi au pãtruns la bordul navei, care era acostatã la cheu, au tras în aer pentru a teroriza personalul ºi i-au obligat pe toþi sã iasã la mal, fãrã arme. Câþiva ofiþeri ai cruciºãtorului fu- seserã preveniþi asupra intenþii- lor georgienilor. Capturarea navei de cãtre Comisa- riatul Transcau- cazian, care nu a recunoscut pu- terea Comisarilor Poporului, a fost fãcutã cu scopul de a organiza o flotilã in- dependentã de „Centroflot“, deoarece navele Flotei Mãrii Negre, cu personalul complet dezorganizat, nu fãceau decât sã devasteze oraºele paºnice, precum ºi pe cele ale Trans- caucaziei ºi sã producã dezor- dine la Batumi. Comisariatul Transcau- cazian a format un minister al Marinei sub ordinele cãruia au intrat „Regele Carol I“ ºi celelalte nave capturate la 5 martie. În aceste împreju- rãri, Flota Mãrii Negre a fost anunþatã prin T.F.S. cã nu are permisiunea sã se apropie de Batumi pe o razã de zece mile marine. Intenþionând, pe de o parte, sã scape de marinarii ruºi bolºevici ºi având nevoie, pe de altã parte, de specialiºti ca instructori, Comisariatul Transcaucazian i-a obligat cu forþa pe ofiþerii ruºi ºi echi- pajul român sã rãmânã în serviciul Marinei Transcauca- ziene. Marinarii ruºi au fost pe rând înlocuiþi cu caucazieni ºi trimiºi la Sevastopol. Printre cei trimiºi la Sevastopol se aflau ºi dezertori români, pre- cum marinarul Filip Loghi- nov. Pentru paza navei s-a îm- barcat la bord un grup de 60 georgieni înarmaþi, aºa-ziºii infanteriºti de marinã. Orga- nizarea navei mergea foarte bine, întrucât ofiþerii ºi-au redobândit toate drepturile, iar comitetele de la bord au fost desfiinþate. Cruciºãtorul a fãcut câteva ieºiri pe coasta Turciei, ca demonstraþii; se fãceau exerciþii pentru antre- narea noului echipaj, încer- cându-se, pe cât posibil, resta- bilirea ordinii la bord. La 20 martie a sosit de la Sevastopol o delegaþie a „Cen- troflot“ cu propunerile de a