Magazin Istoric - noiembrie 2010

60 magazin istoric naþiunii letone. Asemenea colegilor lor lituanieni, mem- brii estoni ºi letoni din C.M.R. s-au referit la tratatele de pace dintre Rusia Sovieticã ºi Letonia ºi Estonia, din 1920. A ceste douã republici aveau o problemã cu minoritatea rusã, în paralel cu preocuparea Lituaniei legatã de problema teritorialã cu Polonia. La Primul Congres al Deputaþilor Poporului, care a discutat pentru prima oarã despre protocolul secret, mi- noritatea rusã din Estonia a criticat guvernul eston pentru încercarea de a viola drep- turile minoritãþii, impunând limba estonã drept limbã oficialã pentru toatã popu- laþia. Mai mult, minoritatea rusã din Estonia încerca sã creeze un district autonom, Narva-Sirramae, pentru etnicii ruºi. Guvernul estonian s-a temut sã nu toarne ulei peste foc dacã ar fi pledat ca declararea ca invalid a protocolului secret sã fie un argument pentru secesiune. De aceea, membrii estoni din C.M.R. au cãutat sã mute problema validitãþii proto- colului secret din domeniul politic în cel al unei dispute academice. Savisaar a sub- liniat cã argumentele sale contra validitãþii protocolului secret nu urmãreau sã creeze o stare anti-ruseascã, adãu- gând, totuºi, cã 88% dintre estonieni ºi chiar 41% dintre non-estonienii din republicã admiteau cã protocolul secret constituia o crimã inter- naþionalã comisã sub Stalin. Membrii moldoveni ai C.M.R. nu au acþionat de comun acord cu colegii baltici, deºi Moldova fusese ºi ea o victimã a protocolului secret. Motieka îºi aminteºte cã Sajudis nu a putut colabora cu Frontul Popular din Moldova pentru cã membrii moldoveni din C.M.R. nu aveau o poziþie clarã faþã de protocolul secret ºi urmãreau propria cale pentru realizarea independenþei. Pe de altã parte, un membru moldovean al C.M.R., Grigore Eremei, care era preºedintele Con- siliului Sindicatelor din R.S.S. Moldoveneascã, îºi aminteºte cã ei nu aveau simpatie faþã de membrii baltici, care insistau sã se discute doar cererile lor, fiind indiferenþi la solicitãrile celorlalþi. Opinia publicã din Mol- dova era mai puþin interesatã de problema protocolului secret decât cea din repu- blicile baltice, în primul rând din cauza lipsei de informare. În 1989, doar câteva articole au apãrut privind protocolul secret, chiar ºi în paginile publicaþiei Literatura ºi Arta , care era un organ al Frontului Popular din Moldova. La mitinguri, totuºi, activiºtii Frontului, asemenea colegi- lor baltici, cereau invalidarea protocolului secret. În iulie 1989, Frontul Popular din Moldova a afirmat cã anumite pãrþi din teritoriul Republicii Socialiste Sovietice Ucraina precum Cetatea Albã (Akker- man), Chilia, Ismail, Hotin ºi Bucovina de Nord au fost la origine moldoveneºti (româ- neºti), dar prin protocolul secret au fost transferate Ucrainei. S-a spus cã Mol- dova (România) ar trebui sã „recapete“ aceste teritorii. Este adevãrat cã mai mulþi membri ai Frontului Popular, precum Leonida Lari, Nicolae Dabija ºi Mihai Cimpoi, au cerut ca protocolul secret sã fie declarat retroactiv nul ºi neavenit. Totuºi, primul Congres al Deputaþilor Poporului din U.R.S.S. nu i-a numãrat printre membrii sãi. În schimb, au fãcut parte Grigore Eremei, ...locul unde amintirea Armatei Roºii eliberatoare este încã vie Vladimir Putin fluturã harta Transnistriei...