Luni, 23 martie, ora 17, la Sala de Consiliu a Facultăţii de Istorie, Universitatea din Bucureşti, în cadrul Serilor de istorie socială, Asociaţia Română de Istorie Socială şi Facultatea de Istorie organizează întâlnirea
Universitatea şi societatea: şomajul intelectual în România interbelică
Pornind de la volumul cercetătorului Dragoş Sdrobiş, Limitele meritocraţiei într-o societate agrară. Şomaj intelectual şi radicalizare politică a tineretului în România interbelică, apărut de curând la Editura Polirom, vor dezbate, alături de autor, prof. univ. dr. Bogdan Murgescu, prof. univ. dr. Zoltán Rostás şi dr. Ştefan Bosomitu. Moderator: lect. dr. Alexandru-Murad Mironov.
Imaginea generaţiei tinere din interbelicul românesc surprinde cu precădere meritele culturale şi intelectuale ale acesteia. De aici şi ideea că succesul ei se datora în special educaţiei şi, implicit, societăţii. Prea puţin s-a vorbit despre politica şcolară încropită a statului român, lipsită în special de finalităţi sociale şi economice.
De altfel, acesta a fost motivul pentru care presa interbelică vorbea despre „generaţia tânără” ca o generaţie afectată de şomaj intelectual, „în pulbere, dar cu ochelari savanţi” (Zaharia Stancu), dar „fără slujbă, fără leafă” (Mircea Eliade). Motivele economice şi sociale au fost cele care au contribuit la crearea unui clivaj ideologic iar, mai apoi, la proliferarea radicalismului politic.
Educaţia şi, implicit, universitatea, deşi promovau meritocraţia, s-au văzut în imposibilitatea de a-şi ţine promisiunile. Proiectată ca o formă de selector social, educaţia se transformă în sursă a disoluţiei sociale. Aceasta este în ultimă instanţă semnificaţia şomajului intelectual: dovada că educaţia era departe de a avea puterea de alocare a capitalului uman în societate.
Mai multe detalii despre carte si despre autor, aici: http://www.polirom.ro/catalog/autori/sdrobis-dragos/
