„Biroul special de comerţ cu străinii de pe teritoriul U.R.S.S.“, prescurtat „Torgsin“, a fost creat la 18 iulie 1930, printr-o hotărâre a Comisariatului Poporului pentru Comerţ al U.R.S.S. La început a fost doar o mică secţie în reţeaua de comerţ a Capitalei, subordonată Mosgortorg (Uniunea întreprinderilor de comerţ din Moscova). La sfârşitul aceluiaşi an însă Torgsinul depăşea graniţele Capitalei şi devenea, încet-încet, o organizaţie unională. La 4 ianuarie 1931 Torgsin a obţinut statut unional, în cadrul Comisariatului Poporului pentru Comerţ Exterior, dar a mai fost nevoie de încă un an până să devină un organism de importanţă naţională. Torgsinurile vindeau în anii dificili ai perioadei sovietice produse alimentare puţin accesibile – însă doar în schimbul metalelor preţioase. Iată amintirile unui copil aflat în faţa unei vitrine de torgsin: „Iarna anului 1932-1933 în Rostov-pe-Don. Mama îşi scoate inelul de pe deget şi ia din casă două linguri de argint, bogăţia familiei noastre […] Pentru mine torgsinul este ceva de basm. Stau în faţa vitrinei unde sunt expuse salamuri, crenvurşti, icre negre, bomboane, ciocolată, plăcinte. Nu cer, înţeleg foarte bine că mama nu poate să-mi cumpere. A reuşit doar să-mi ia doar puţin orez şi o bucată de unt“.
UNT CONTRA LINGURIŢE DE ARGINT
Acest articol a fost publicat în Articole apărute în reviste și etichetat cu istoria comunismului, istoria Uniunii Sovietice, istorie universală, Moscova. Salvează legătura permanentă.