Magazin Istoric - noiembrie 2010

12 magazin istoric din 25 de muºceleni, în frunte cu liberalii tãtãrescieni Nicolae Enescu ºi Ion Constan- tinescu-Mãrãcineni). Invitat de Nicolae Iorga ca specialist în probleme muzicale (muzicã psalticã, folclor ºi bizantinologie muzicalã), Gheorghe Cote- nescu a susþinut un numãr important de pre- legeri (13), egalându-i pe toþi ceilalþi specialiºti la un loc, clerici ºi laici (mitropolitul Tit Simedrea; academicianul Nicolae M. Popescu; profesorii universitari Gheorghe Moisescu ºi Mihail Vulpescu; Emil Riegler-Dinu). Preotul-profe- sor Gh. Cotenescu ºi-a petrecut peste 50 de ani din viaþã pe teritoriul jude- þului Muºcel. A depus mari eforturi pentru a-ºi face datoria de profesor de muzicã, confe- renþiar ºi deputat în diverse localitãþi, cum ar fi Curtea de Argeº, Cernica, Bucureºti sau Vã- lenii de Munte, cu numeroase ore pre- date ºi activitãþi conexe desfãºurate în Câmpulung-Muºcel ºi în judeþ, acoperindu-ºi, în tot acest timp, ºi atribuþiile de preot rural. D ãruirea din timpul studenþiei ºi a cursurilor de varã i-a fost recunoscutã de organizatorii ediþiei jubiliare din 1934, când a fost invitat la Vãlenii de Munte sã þinã unul dintre discursuri. A iubit ºcoala ºi copiii, pe care i-a îndrumat ºi i-a ajutat, iar aceºtia l-au îndrãgit ºi respectat. Printre ei se nu- mãrã valori ale ordodoxiei, precum patriarhii Iustin Moisescu ºi Teoctist Arãpaºu, episcopii Gherasim Cristea ºi Eftimie Luca, vicarii Ata- nasie Glatcovschi ºi Roman Stan- ciu, arhimandriþii Sofian Boghiu, Grigorie Bãbuº, Roman Braga, Fe- lix Dubneac, Ioa- saf Popa, Tãnase Petroniu, Iustin Pârvu, profesorii Ioan Rãmureanu, Anton Uncu ºi Ioasaf Ganea. „ ºi de nazism), combãtutã prin instituirea dictaturii personale a regelui Carol al II-lea, înlo- cuirea Constituþiei ºi lichida- rea brutalã a conducerii Gãrzii de Fier, ca ripostã la asasinarea prim-ministrului Armand Cãlinescu, nu mai poate fi potolitã. Forþat de împrejurãri interne ºi externe defavora- bile, Carol al II-lea abdicã ºi pãrãseºte þara, iar la 14 sep- tembrie 1940 se instaureazã „statul naþional-legionar“, condus de generalul IonAnto- nescu ºi Horia Sima. Întocmite din timp, „listele negre“ devin realitate, iar printre victime se numãrã Nicolae Iorga, asa- sinat în 27 noiembrie 1940, la Strejnic-Prahova. Dupã moartea fondatorului lor, cursurile nu au mai putut fi reluate decât în anul 1942, iar ediþia din 1943 a fost ultima þinutã înaintea înche- ierii rãzboiului. Cu aprobarea ministrului comunist de In- terne, Teohari Georgescu, interesat în aparenta norma- litate preelectoralã, cursurile vor fi reluate în anul 1946. Cântecul de lebãdã al Univer- sitãþii Populare se stinge în anul 1947 (blocarea autori- zãrii), iar dupã abdicarea re- gelui Mihai I se desfiinþeazã ºi Liga Culturalã (13 iulie 1948). P rintre conferenþiarii i nvitaþi personal de profesorul Nicolae Iorga în perioada 1931-1940 ºi ulterior de comitetul de organizare se numãrã trei muºceleni: Victor Slãvescu, Radu Gyr-Deme- trescu ºi bunicul meu dinspre mamã, preotul Gheorghe Co- tenescu. Numãrul mic se da- toreazã selectãrii invitaþilor ºi participãrii lor benevole. Ca fapt divers, Niculina Miha- lache, soþia învãþãtorului Ion Mihalache, câºtigase con- cursul de costume naþionale din 1911. Cei trei erau un liberal, un legionar ºi un iorghist, dovadã a toleranþei culturale ºi politice încurajate de Nicolae Iorga în cadrul cursurilor. Savantul era interesat de participarea spe- cialiºtilor din diverse domenii, în detrimentul politicienilor iubitori de discursuri „aburi- toare“. De remarcat cã toþi aveau sã fie deþinuþi politici. Semnificativã este ºi expe- rienþa lor militarã (doi dintre ei în rãzboiul de reîntregire, al treilea pe frontul de Est). „ Biserica nouã din Stoeneºti, comunã în care preotul Gh. Cotenescu a pãstorit mai bine de 50 de ani