Magazin Istoric - noiembrie 2010

21 noiembrie 2010 Cele dintâi informaþii despre Cuba ajung în Þãrile Române graþie cãlugãrului Amfilohie Hotiniul (cca 1730-cca 1800), autorul primei lucrãri româneºti de geografie ( De obºte gheografie , Iaºi, 1795). Din aceeaºi perioadã dateazã ºi traducerea cãrþii abatelui jesuit Joseph de La Porte, Cãlãtorie prin lumea largã sau informaþii despre lumea veche ºi nouã , cu elemente referitoare la insula din Caraibe. Mai târziu, la jumãtatea secolului al XIX-lea, în Gazeta de Moldavia , apãreau date ºi informaþii mai ample despre Cuba: o descriere a insulei, suprafaþa, numãrul de locuitori ºi principalele culturi cafea, zahãr, bumbac, tutun. Primul ambasador extraordinar ºi plenipotenþiar al Cubei la Bucureºti, împreunã cu soþia ºi fiica, la sosirea pe aeroportul Bãneasa (septembrie 1960). La 26 oc- tombrie 1960, în timpul primei vizite a unei delegaþii guvernamentale româneºti la Havana, conduse de Gheorghe (Gogu) Rãdulescu, ministrul Comerþului Exterior, a fost semnat un Comunicat comun privind (re)stabilirea oficialã a relaþiilor diplomatice bilate- rale, la rang de ambasadã. Tot atunci au mai fost încheiate unAcord de schimburi comer- ciale ºi de plãþi, un Protocol de colaborare tehnico-ºtiin- þificã, precum ºi primul Acord de colaborare culturalã, vala- bil ºi în prezent. În luna urmãtoare, mai precis la 16 noiembrie 1960, între preºedinþii delegaþiilor economice ale celor douã þãri aflaþi la Moscova, cu prilejul unei reuniuni a C.A.E.R. dedi- cate susþinerii tinerei Repu- blici din Caraibe, avea loc ºi un schimb de scrisori privind trimiterea reciprocã de stu- denþi ºi tehnicieni. La 18 martie 1961, în urma acordului primit din partea autoritãþilor cubaneze, prin decret al Consiliului de Stat, diplomatul român Mihai Ma- gheru era desemnat ca primul ambasador extraordinar ºi plenipotenþiar al României în Republica Cuba. La 5 mai 1961, ambasadorul român Mihai Magheru îºi prezenta scrisorile de acreditare dr. Osvaldo Dorticos Torrado, preºedintele Republicii Cuba, iar la 15 decembrie 1961, primul ambasador extraordi- nar ºi plenipotenþiar al Cubei la Bucureºti, Manuel Yepe Menéndez, la rândul sãu, îºi prezenta scrisorile de acredi- tare preºedintelui Consiliului de Stat al României. N umirea ºi instalarea re- prezentantului român la Havana au avut loc în cir- cumstanþe istorice complexe. Este vorba de înãsprirea sensibilã a raporturilor dintre guvernul revoluþionar din insulã ºi guvernul S.U.A., pe fondul evoluþiei situaþiei interne ºi a mãsurilor radicale întreprinse de noua putere cubanezã, ce naþionalizase principalele întreprinderi ºi proprietãþi americane (petrol, comunicaþii, bãnci, plantaþii de tutun ºi zahãr etc.). La 3 ianuarie 1961, Washingtonul a hotãrât ruperea relaþiilor di- plomatice cu Cuba, intensifi- când embargoul economic ºi campania de propagandã anticubanezã, declanºate la mijlocul anului 1960. La 17 aprilie avea loc faimoasa in- vazie de la Playa Girón (afacerea din Golful Porcilor – Bay of Pigs : patru piloþi americani ºi 100 cubanezi din forþele contrarevoluþionare au fost uciºi, iar 1.189 prinºi). Urmarea directã a fost acce- lerarea confruntãrii între S.U.A. ºi U.R.S.S. în regiune, culminând cu „criza rache- telor“ din 1962, ce avea sã aducã omenirea în pragul unui rãzboi nuclear ( Magazin istoric , nr. 9/2003). Ambasadorul Mihai Ma- gheru era întâmpinat la sosi- rea la Havana de ºeful Proto- colului, viitorul ambasador la Bucureºti, Manuel Yepe Me- néndez, de alte oficialitãþi cubaneze, precum ºi de amba- sadorii unor state comuniste ºi prietene. Un raport pe care l-a transmis mai târziu, în iunie 1961, descrie pe larg ceremonialul diplomatic de la Palatul Republicii, Salonul Drapelelor, apoi din biroul preºedintelui, aici în prezenþa dr. Raúl Roa, ministrul Rela- þiilor Externe. În pofida fap- tului cã nu intra în practica ceremonialului rostirea unei alocuþiuni, reprezentantul român, dupã ce s-a sfãtuit în