Magazin Istoric - noiembrie 2010

40 magazin istoric Castelul Ambras din Innsbruck, capitala Tirolului P ersonalitatea acestui voievod a fost tema unei expoziþii deschise între 7 iulie ºi 10 octombrie 2010, la Muzeul Naþional de Artã al României. Premierã în Româ- nia, aceastã expoziþie reuneºte piese dinAustria, Ungaria, Slo- venia, Germania ºi þara noastrã, menite a redeschide dezbate- rea asupra personajului istoric Vlad Þepeº/Dracula ºi a vam- pirismului, într-un context istoric ºi documentar analitic ºi mult mai realist. Expoziþia a fost prezentatã pentru prima datã la Castelul Ambras din Innsbruck, în 2008, cu ocazia împlinirii a 111 ani de la pu- blicarea romanului lui Bram Stoker, Dracula , dar proiectul adus la Bucureºti a cuprins ºi o serie de piese din patrimo- niul românesc, provenind, cu precãdere, din epoca lui Vlad Tepeº, cum sunt porþile mã- nãstirii Snagov, locul legen- dar al înhumãrii ( Magazin istoric , nr. 2/2002), macheta cetãþii Poienari, fortãreaþa pe care a zidit-o, facsimile ale unor documente din vremea sa, cum este cel care atestã pentru prima datã oraºul Bucureºti, în 1459, sau un preþios caftan de epocã, datat 1480. Opþiunea de a pãstra titlul expoziþiei de la Ambras, Dracula, voievod ºi vampir, a venit din dorinþa de a menþine acurateþea istoricã. Numele domnului a fost Vlad, el fiind poreclit mai târziu Þepeº (de cãtre otomani) ºi Dracula în epocã (de cãtre occidentali). Ca Dracula apare în toate sursele occidentale, în calitate de fiu al lui Vlad Dracul. Revenind la expoziþie, piesa centralã a expunerii a fost bine cunoscutul portret al voievodului, conservat de mai bine de 400 de ani la castelul Ambras ( Magazin istoric , nr. 4/2003). Pornind de la aceastã piesã, expoziþia se articuleazã în patru secþiuni: (1) imaginea tiranului Vlad, aºa cum a fost prezentatã Vestului Europei de propa- ganda lui Matia Corvin, prin publicarea pamfletului din 1463, care justifica întemni- þarea lui; (2) relaþiile dintre Orient ºi Occident între secolele al XV-lea ºi al XVIII- lea, care au generat schimburi culturale ºi artistice; (3) vam- pirismul, ca superstiþie nãscutã în zonele de graniþã ale Im- periului Habsburgic, în seco- lul al XVIII-lea, ºi (4) felul în care s-a conturat imaginea de vampir a lui Vlad Tepeº în filmografia secolului al XX- lea, dupã publicarea romanu- lui lui Bram Stoker în 1897, cel care a legat personalitatea lui Vlad de vampirism. Prima parte a expoziþiei a prezentat, în afara portretului amintit, un cripto-portret al voievodului, de pe unul din- tre panourile altarului mã- nãstirii franciscane din Viena ºi conservat la Galeria Naþio- nalã din Ljubljana, ilustrând tema Hristos în faþa lui Pilat. Recunoaºtem aici, în fizi- onomia lui Pilat, trãsãturile lui Vlad, aºa cum apãreau în portretele sale din epocã. Este o imagine nãscutã în urma ilustrãrii povestirilor cãlugã- rilor catolici, care îl asociau pe Vlad cu Diocleþian sau alþi împãraþi romani persecutori ai creºtinilor. Un alt portret interesant expus a fost cel provenind din colecþia contelui Esterhazy, o reprezentare în mãrime natu- ralã a voievodului valah, parte din galeria de portrete a strã- moºilor familiei Esterhazy. Aici remarcãm asimilarea imaginii lui Vlad în rândul ºi alãturi de faimoºii strãmoºi ai