Magazin Istoric - noiembrie 2010

67 noiembrie 2010 Conacul „boierului de la Þibãneºti“ La fel de categoric e viitorul prim-ministru când vorbeºte de „primejdia“ ca partidele politice sã nu se întãreascã prin idei, prin convingeri, ci prin afaceri. „Sã fii bogat ca rezultat al muncii..., al economiilor, nu am nimic a zice. Dar sã fii bogat ca rezul- tat al exploatãrii statului, aceasta nu admit“. Carp respinge ideea ca România sã se implice într-un viitor conflict balcanic; „aceasta ar duce la o conflagraþie inter- naþionalã“, declarã el în foaia vienezã mai sus pomenitã. R elaþiile cu vecinii de la sudul Dunãrii cunosc în aceastã lunã un moment de tensiune: ºcoala românã de la Turtucaia, veche de 130 de ani, e închisã. Al. Lahovary explicã incidentul ºi relaþiile bilaterale, în general, în articolul Un punct al istoriei , publicat în Journal des Débats . El aminteºte cã românii au participat la Rãzboiul din 1877, ca popor creºtin împotriva turcilor ºi ca sã-ºi cucereascã independenþa pe câmpul de luptã, nu ca sã ºtirbeascã ceva din drepturile bulgarilor. Ce fac între timp liberalii aflaþi încã la guvernare? Dincolo de afacerism, indus- tria, comerþul, relaþiile economice inter- naþionale sunt înfloritoare. Petrolul e ex- portat din plin (la Moreni, unele sonde ale societãþii Româno - Americane au o pro- ducþie de 60-100 de vagoane zilnic). Pre- þiosul aur negru începe sã fie folosit la funcþionarea locomotivelor, iar societatea Steaua Românã construieºte rezervoare în Corfu ºi la Smirna pentru stocarea pe- trolului românesc. Aviaþia îi intereseazã tot mai mult pe români. La Bãneasa, de pildã, aero- planul lui Vlaicu obþine „un succes naþional“. Ruºii cumpãrã 12 motoare cu turbinã inventate de Henri Coandã pentru a le ataºa la sãnii. Î ntreprinderile particulare nu sunt îndeajuns susþinute de stat. Aºa, compania Carol Czell (fabricanþi de acid carbonic din Bucureºti) cere reduceri de 45% pentru transportul pe calea feratã, altfel va fi anihilatã de concurenþã. Casa Orenstein Koppel (produce ºine ºi traverse de cale feratã) cere ajutor contra importatorilor care aduc marfa la preþuri mai mari. O fabricã de saltele din Bucureºti nu are nevoie de sprijin: întrebuinþeazã, stârnind un imens scandal, vatã folositã din spitale la umplerea saltelelor. Numãrul „caselor de maºini“ e în continuã creºtere: Deering International (Chicago), Ganz et Co ºi Nicolsohn (Budapesta) îºi deschid filiale la Bucureºti. La Focºani se þine al doilea congres al fabricanþilor de ape gazoase, iar revista parizianã L’Hygiène laudã apele minerale de la Slãnic, Cãciulata ºi Govora. În schimb, dr. Felix publicã în Le Soir din Bruxelles un studiu despre staþiunile balneare din Europa ºi virtuþile apei de Vichy, fãrã sã pomeneascã ceva de România în aceastã privinþã. Ministerul Comerþului recompenseazã sârguinþa a 20 de cãlugãriþe pentru brode- riile cu lânã, bumbac ºi mãtase expuse la Muzeul Industriei de la Bucureºti. De altfel, formula muzeelor comerciale e extinsã ºi în strãinãtate. La Smirna ºi Alexandria s-au creat P.P. Carp 1910