Magazin Istoric - noiembrie 2010

68 magazin istoric Statuia lui Al.I. Cuza în Piaþa Unirii din Iaºi Strada Lipscani asemenea instituþii care acum aºteaptã mostre din þarã. Tot pentru promovarea comerþului, ministerul de resort deschide la Bucureºti un birou de informaþii pentru doritorii de afaceri în strãinãtate. Regia Monopolurilor Statului încheie contracte în Franþa ºi Austria pentru exportul de tutun; în acest sens, creºte cu 1.000 de hectare supra- faþa autorizatã pentru cultivarea dãunã- toarei plante. La Londra are loc o conferinþã între importatorii englezi de cereale ºi fur- nizorii români. Nu e uitatã nici istoria. Ca- mera de Comerþ din Capitalã inaugureazã un muzeu cu portretele negustorilor de odi- nioarã. În Dobrogea se planteazã noi soiuri de vie, cu speranþa cã într-o zi vor concura vinurile franþuzeºti ºi germane. În sfera zootehniei se achiziþioneazã porci man- ciurieni ºi cai de rasã ungureºti. Exportu- rile româneºti, în creºtere de la an la an, cu- prind cereale (74% din valoare), petrol (10%), lemn (7%). O industrie cãreia îi vom fi încã multã vreme tributari ca importatori e cea automobilisticã. Inventivitatea ºoferilor noºtri este însã absolut înainte-mergãtoare: la Bucureºti, pe strada Puþul de Piatrã, o femeie e omorâtã de o maºinã care circula, dupã spusa conducãtorului, cu doar 10 km la orã, deoarece avea un defect oarecare. Ca sã se asigure totuºi, acesta aleargã la garajul Prager ca sã-ºi schimbe numãrul ºi... sã-ºi piardã urma. Pasagerul maºinii era Sc. Ferechide, preºedintele Curþii de Casaþie. Presa consemneazã un flux permanent de imigraþie (în agriculturã, mica industrie, meºteºuguri º.a.). Sunt ºi români care se desþãreazã ori revin, decepþionaþi, dupã o experienþã în strãinãtate. Consulul român din Bremen raporteazã cã prin acel port au plecat în luna precedentã 237 de români spre S.U.A., 101 în statul La Plata (Argentina), nouã în Anglia, trei în Canada ºi unul în Brazilia. La Tulcea se întorc 165 de persoane care „fuseserã momite“ de ruºi sã se stabileascã în Manciuria. Dupã 44 de ani statul se hotãrãºte sã modifice regulamentul de elaborare a actelor de stare civilã. U na dintre instituþiile de bazã ale þãrii, Biserica, e sfâºiatã de acuzele re- ciproce de „plagiat, imoralitate ºi erezie“ pe care ºi le aruncã preºedintele Sinodului, Atanase Mironescu, ºi episcopul de Roman, Gherasim. Viaþa culturalã e animatã ºi trãdeazã sete de culturã, curiozitate pentru informaþie ca ºi grija de promovare a unor valori naþionale. Se terminã un prim sezon al sãpãturilor de la Cucuteni, fãcute de Muzeul din Berlin; majoritatea pieselor intrã în Muzeul de arheologie din Bucureºti, restul ajung în capitala Germaniei. Sãlile de con- certe, opera, teatrele sunt pline (în mod spe- cial la Bucureºti este aplaudatã actriþa francezã Rejane). Un ziarist se bucurã la apariþia cãrþii lui Jules Verne Castelul din Carpaþi , deºi e plinã de greºeli, dar „rãs- pândeºte numele de român peste hotare“. Em. Grigoroviþa publicã lucrarea Cum a fost acum 40 de ani , consacratã lui M. Eminescu, în preajma cãruia a stat câþiva 1910