Magazin Istoric - noiembrie 2010

89 noiembrie 2010 C ine ar putea traduce un text scris în latina anu- lui 1779?Am ajuns la Muzeul de Istorie din Sibiu ºi, prin amabilitatea uneia dintre an- gajate, am fost îndrumat spre Muzeul de Istorie Medievalã din Braºov. Binevoitoare, doamna profesor Maria Negu- lic a fãcut traducerea textului, fãrã sã cunoascã contextul în care a fost scris. Am cãutat un piedestal demn de dimensiunile dalei (78x80 cm ºi 18 cm grosime, cu o greutate de peste 300 kg), am confecþionat suportul încli- nat ºi am aºezat-o „de veghe“ în curtea casei, lângã zidul ce- tãþii medievale, învecinat cu proprietatea. Pe plãcuþa de alamã aºezatã deasupra pietrei am transcris textul în latinã ºi acea primã traducere, cât ºi traducerea în germanã ºi englezã, pentru a putea fi mai uºor accesibilã celor interesaþi. Am devenit „bogat“ ºi mândru de fiecare datã când cineva se arãta interesat ºi lãuda ambi- anþa în care am aºezat-o. Dupã câþiva ani ºi o primã tentativã de prezentare unui public mai larg, eºuatã din mo- tive pe care nu o sã le co- mentez, un amic stabilit în Germania (Martin Hedrich), vãzând-o ºi neavând încre- dere cã traducerea textului este corectã, mi-a cerut permisiu- nea sã o pozeze ºi sã o posteze pe forumul www.siebenbürger.de cu întrebarea: Wer entziffert diesenText? Cine descifreazã acest text? S-a declanºat o nouã „poveste“ a pietrei. Aºa am avut fericita ocazie sã ne cunoaºtem cei doi autori ai textului de faþã. Prin amabilitatea dr. Ioan Marian Þip- lic, am ajuns la conf. univ. dr. Ioan Albu, de la Catedra de istorie a Uni- versitãþii „Lucian Blaga“ din Sibiu. Domnia sa a realizat o nouã traducere a inscripþiei, acceptatã ca fiind cea mai reuºitã. De menþionat cã, în paralel, domnul Gernot Nussbächer, din Braºov, a furnizat o traducere echiva- lentã. Iatã textul în limba latinã ºi versiunea în limba românã. „ E X S T R V C T U M / EXPENSIS. CIVITATIS/ DECIMALIBVS. CVRA/ MICHAELIS CONRAD DE/ HEYDENDORFF AE- DITVI ET/ MARTINI ROTH CENTVM/ PATRIS. MDCCLXXIX.“ „CON- STRUIT(Ã)/ PE CHELTU- IALA DECIMALÃ A ORA- ªULUI/ PRIN GRIJA LUI/ MICHAEL CONRAD DE/ HEYDENDORFF, CURA- TOR, ªI/ A LUI MARTIN ROTH, CENTUMVIR (PA- RINTE AL CENTUMVI- RILOR). 1779 Aflatã în stare excelentã, inscripþia este uºor lizibilã, pãstrând în mare parte ºi cu- loarea maronie cu care s-a accentuat atât conturul, cât ºi literele textului. Oricum, chiar ºi dupã traducere, textul rãmânea criptic ºi doar investi- gând istoria comunitãþii sã- seºti, care a ridicat ºi întreþinut fortificaþiile Mediaºului me- dieval, putem descifra taina. Personajul principal din inscripþie, Michael Conrad von Heydendorff, descindea dintr-o veche stirpe de patri- cieni saºi, care, alãturi de un mãnunchi de alte familii înstãrite, a condus soarta oraºului timp de peste 200 ani. El s-a ocupat în 1770, printre altele, cu refacerea acoperi- ºului bisericii luterane. Tâmplarii l-au onorat scri- indu-i numele pe una dintre grinzile de lemn ale acope- riºului, inscripþie regãsitã cu ocazia renovãrii bisericii în anii 1927-1930. Potrivit precizãrilor oferite de inscripþia din 1779, cât ºi însemnãrilor din „diariu“ – jurnalul lui personal –, în acel an Michael Conrad von Heydendorff era administrator al „Fondului decimal“ ( Deci- maturfonds ). Veniturile din acest fond erau destinate întreþinerii sistemului de forti- ficaþie al oraºului. „Decima“ reprezenta „zeciuiala“, impo- zitul de a zecea parte din ve- nituri, ce trebuia plãtit clerului bisericesc sau principelui. Cuvântul „aeditvus“, ce se gãseºte asociat de numele lui în inscripþie, desemneazã o altã funcþie în mod evident deþinutã de Heydendorff în acel an: cea de epitrop (sau curator); deci era membru în consiliul local de conducere a comunitãþii evanghe- lice. În aceastã func- þie, desigur, admi- nistra fondul decimal donat Mediaºului în 1576 de voievodul ªtefan Báthory, când se afla în oraºul de pe Târnava Mare, unde se þinea dieta. Aici a primit vestea alegerii lui ca rege al Polo- niei. Cum locuitorii l-au sãrbãtorit cu mult fast, noul rege le-a dãruit trei sfer- turi din impozitul ce Zidul cetãþii aºteaptã un nou Heydendorff