Magazin Istoric - noiembrie 2010

DIHONIE ÎNTREEXILAÞII EUROPEI În Fondul Brutus Coste, aflat la Arhivele de la Hoover Institution on War, Revolution and Peace, se aflã multe alte documente care vorbesc despre agitaþia provocatã de schimbarea lui Brutus Coste din funcþia de secretar general al Adunãrii Naþiunilor Europene Captive (ACEN). Între ele, ºi o Notã despre relaþiile dintre FEC [Free Europe Committee, Comitetul Europa Liberã] ºi ACEN . Asemenea tuturor documentelor publicate pânã acum la aceastã rubricã, ºi pe acesta l-am primit graþie doamnelor ELENA DANIELSON ºi LAURA COSOVANU. Martie-aprilie 1963 S ecretarului general, B[rutus] Coste, i s-a cerut sã coopereze cu FEC la exe- cutarea unui plan de reorganizare. Potrivit acestui plan, membrii constituenþi ai ACEN, Comitetele ºi Consiliile Naþionale, urma sã fie reduºi la o existenþã nominalã (unul sau doi membri), iar personalul sã fie transferat la ACEN ºi plasat sub autoritatea secretarului general. Acest plan slãbea organizaþia, suprimând autonomia componentelor sale de bazã. El trebuia sã fie îndeplinit prin cooperarea lui Brutus Coste care în acel moment era salutat drept singurul om capabil sã dea viaþã nouã miºcãrii exilului politic. Dar acesta a refuzat, în mod ritos, sã „coopereze“. Iunie 1964 Plata pentru acest refuz a venit un an mai târziu, la 2 iunie 1964, într-o scrisoare de la Albert K. Kappel cãtre preºedintele ACEN, Aleksander Kutt. Se cerea o „reevaluare a acti- vitãþilor ºi a eficienþei secretariatului ºi a stafului sãu“ ºi se recomanda ca, „pânã când putem vedea mai limpede în ce constau pro- iectele, activitãþile ºi publicaþiile, sprijinul nostru financiar sã fie examinat pentru fiecare caz individual ºi supus aprobãrii noastre exprese“. A fost lovitura de deschidere a unei politici de hãrþuire fãrã rãgaz, pe care domnul Kappel a condus-o contra ACEN ºi a secretarului sãu general în ultimul an. În vreme ce declara cã FEC era preocupat sã ajuteACEN sã desfãºoare o activitate mai performantã, toate eforturile domnului Kappel erau concentrate pe intimi- darea preºedintelui ºi pe împiedicarea ACEN sã îºi exprime în mod sincer ºi deschis propriile opinii despre evenimentele din Europa de Est ºi despre politica Occidentului faþã de aceastã zonã. Toate publicaþiile, inclusiv lunarul ACEN News , urma sã continue pe baza unor proiecte. Toate materialele pentru publicare trebuia supuse spre aprobare FEC, iar fondurile pentru tipãrire deveneau disponibile abia dupã aprobarea textelor. Un exemplu tipic pentru maniera strictã în care dependenþa financiarã era folositã pentru a controla linia politicã a ACEN îl constituie decizia oficiului domnului Kappel de a elimina din numãrul pe luna ia- nuarie 1965 a ACEN News articolul senatorului Thomas J. Dodd, care era deja cules. [Urmeazã o frazã tãiatã cu pixul: „ªpalturile articolului bazat pe raportul senatorului despre schimburile comerciale Est-Vest sunt in- cluse aici]. O altã dovadã documentarã a acestei interferenþe a fost scrisoarea domnu- lui Kappel din 9 iunie, în care grantul solicitat pentru acoperirea cheltuielilor legate de activi- tãþile Sãptãmânii Naþiunilor Captive a fost refuzat pe temeiul cã „analiza politicã pe care aceastã temã [tema prezentatã în programul ACEN nota autorului raportului ] se bazeazã intrã în conflict din multe puncte de vedere cu cea pe care se bazeazã apelul Free Europe Committee [subliniat în original] cãtre public pentru fonduri ca sã sprijine eforturile noastre“. „Sunt sigur scria domnul Kappel cã veþi înþelege cã nu putem pune la dispoziþie fonduri pentru un proiect care ar putea astfel contracara propriile noastre eforturi.“Aflatã în plinã cam- panie de pregãtire a Sãptãmânii Naþiunilor Captive, ACEN nu a avut altã cale decât sã se supunã acestei injoncþiuni. P (Va urma)