Magazin Istoric - noiembrie 2010

92 magazin istoric Telex Telex Telex Telex Telex GRAND PALAIS ULTIM ZI DIN VIAÞà La 14 mai 1610, Henric al IV-lea avea 56 de ani. κi schimbase de mai multe ori religia, devenise regele Franþei, primul din dinastia de Bourbon, încoronat în 1594, dupã ce mai abjurase o datã calvinismul, promulgase Edictul de la Nantes, care acorda libertate de cult protestanþilor, în 1598, avea o droaie de copii, ºase legitimi, zece bastarzi, de la mame diferite, scãpase nevãtãmat din 12 atentate, dar se deplasa în caleaºcã fãrã gardã. Îi stãtea alãturi proaspãta soþie, Maria de Medici. Era un rege sincer, un catolic, care în timpul slujbei se gândea la amantã, un tatã iubitor, un ºef de stat gata sã se încaiere din nou cu Spania catolicã, cea care îi ameninþa regatul, în vreme ce tensiunile cu Habsburgii afectau grav pacea Europei. Ultima lui zi din viaþã a fost14 mai. Un gigant roºcovan, care strânge în mânã un cuþit furat dintr-un han, merge în întâmpinarea lui. Crede cã Henric se pregãteºte de un rãzboi cu Papa ºi vrea sã-l opreascã. Se numeºte François Ravaillac. În aceastã zi totul s-a schimbat este titlul unui serial de la televiziunea francezã, care în episoade de 25 de minute fiecare reconstituie o zi fatidicã din istoria Franþei, legatã de o anume personalitate. De fapt, explicã realizatorii, ei s-au oprit la trei perioade vizual diferite: Evul Mediu din preajma lui Carol cel Mare, regalitatea din epoca lui Henric al IV-lea ºi momentul crucial al Revoluþiei din 1789, avându-l în centru pe Ludovic al XVI-lea. Întoarceri în trecut ºi voci din off prezintã parcursul ºi personalitatea suveranilor. ªi chiar dacã niciun istoric nu depune mãrturie pe ecran, specialiºti în mai multe epoci au fost consultanþi ºtiinþifici. Asasinarea unui monarh multã vreme hulit îi va conduce pe francezi, graþie acestui serial, la una ºi aceeaºi concluzie: cã acest Barbã Albastrã a fost, de fapt, „regele cel bun“. LOCOMOTIVA CEHà În urmã cu zece ani, la 22 noiembrie 2000, deceda din cauza unei pneumonii un sportiv de legendã al Cehoslovaciei, Emil Zatopek, socotit unul dintre cei mai mari atleþi ai veacului al XX-lea. Era fiul unui dulgher din Koprivnice. Nãscut la 19 septembrie 1922, pãrãsise ºcoala la 16 ani, pentru a lucra la o fabricã de pantofi Bata, firmã fondatã în 1894 la Zlin. Se remarcase la un cros organizat de uzinã, în 1940, unde terminase al doilea, iar antrenorul de la clubul local îl abordase la sfârºit, adulmecând în el un talent înnãscut. În 1945 Emil a intrat în armatã, pentru a profita de condiþiile de antrenament oferite acolo. Marele public îl va descoperi la Jocurile Olimpice de la Londra, din 1948, unde a câºtigat medalia de aur la 10.000 de metri ºi a terminat al doilea la 5.000. În acelaºi an se cãsãtoreºte cu Dana Ingrova, fiica unui colonel, chiar superiorul lui. Apogeul carierei sportive l-a atins în 1952, la Jocurile Olimpice de la Helsinki, unde „locomotiva cehã“ a reuºit imposibilul: primul la 5.000 de metri, primul la 10.000 de metri ºi câºtigãtor al maratonului. Emil Zatopek deþine, de altfel, mai multe recorduri: 38 de victorii între 1948 ºi 1954 ºi este primul sportiv care a parcurs 20 km într-o orã. În 1956, la 34 de ani ºi la ºase sãptãmâni dupã o operaþie de hernie, el se prezintã la Jocurile Olimpice de la Melbourne ºi iese al ºaselea la maraton. În anul urmãtor, 1957, deþinãtor a patru medalii olimpice, se retrage din activitatea sportivã. Este avansat colonel ºi va lucra la Ministerul Apãrãrii, pânã la Primãvara de la Praga, din 1968. Se opune atunci invaziei sovietice din Cehoslovacia, este înlãturat din armatã, exclus din partid ºi trimis sã lucreze în minele de uraniu de la Jachymov. Reabilitat în 1975, ºi-a încheiat cariera la centrul de informaþii sportive din Praga.

RkJQdWJsaXNoZXIy NDMxNzY=