Magazin Istoric - noiembrie 2010

57 noiembrie 2010 În cele peste douã luni care s-au scurs între ºedinþa a patra ºi a cincea a C.M.R., miºcarea pentru democratizare în republicile baltice a atins apogeul. La 18 august 1989, Iakovlev a publicat opinia sa în ziarul Pravda , potrivit cãreia prezentul statut politic al Lituaniei, Letoniei ºi Estoniei nu era rezultatul Pactului Ribbentrop-Molotov ºi al protocolului secret, ci al „altor“ circumstanþe internaþionale. Deloc surprinzãtor, o astfel de declaraþie a provocat proteste furioase în republicile baltice. La 22 august, o comisie a Sovietului Suprem lituanian, respingând concluziile lui Iakovlev, a hotãrât cã protocolul secret a fost nul ºi neavenit din momentul semnãrii sale; drept consecinþã, anexarea Lituaniei la Uniunea Sovieticã era consideratã nelegalã. La 23 august 1989, douã milioane de locuitori ai republicilor baltice s-au adunat pentru a protesta contra protocolului secret ºi au format un „lanþ uman“ care s-a întins pe 600 km, de la Tallin, prin Riga, pânã la Vilnius. KEIJI SATO (Japonia) Exclusivitate U.R.S.S. DECLARÃ PROTOCOLUL SECRET AL PACTULUI RIBBENTROP-MOLOTOV NUL ªI NEAVENIT Întâlnirea facilitatã de Pactul Ribbentrop-Molotov ºi protocolul secret