CAZUL SENATORULUI RADU IVĂNESCU (IVANOFF)

În 1913, pornind de la monitorizarea unui atac de presă, Direcţia Poliţiei şi Siguranţei Generale (D.P.S.G.) a deschis un dosar, pe care l-a închis în 1916. Suspectul monitorizat de D.P.S.G. era senatorul Partidului Conservator Radu Ivănescu.

Născut în oraşul Perdof din Bulgaria, în 1850, fiul lui Ivan şi Ţana, Radu Ivanoff a trecut Dunărea în 1874 pentru a lucra ca arendaş pe moşia Moldoveni. Munca susţinută şi inteligenţa l-au ajutat să dobândească o mică avere, cu care să cumpere şi să conducă un hotel în Turnu-Măgurele. Din motive încă nelămurite, în 1886 a fost expulzat din România, însă un an mai târziu a primit permisiunea să revină. S-a stabilit la Corabia şi a început afaceri de anvergură în agricultură. A ajuns să deţină 28.600 pogoane de teren agricol. A construit o fabrică de ţigle şi cărămidă, o moară şi a fost cofondator al Băncii Corabia (1909). Se implică în viaţa politică alăturându-se Partidului Conservator şi câştigă un loc în Senat în 1911 şi în 1914.

La 21 septembrie 1913 cotidianul Seara a publicat un articol semnat „R“, intitulat Un senator român spion bulgar. Radu Ivănescu. Erau corelate originea sa sud-dunăreană, numele real, Ivanoff, şi faptul că avea un ginere ofiţer în armata bulgară. În plus, se afirma că în vara anului în curs, în timp ce armata română se implica în acţiuni militare împotriva Bulgariei în al doilea război balcanic, Ivănescu a depus la poşta din Caracal un „grop“ (sac sigilat pentru expedierea valorilor declarate şi sigilate) de 50.000 lei cu destinaţia Sofia, fapt care a atras atenţia autorităţilor.

Acest articol a apărut în numărul din September 2014.

Pentru a putea citi tot articolul trebuie să vă abonați
aici

This entry was posted in articole, Uncategorized. Bookmark the permalink.