Proiectul „Digitizarea documentelor medievale din Arhivele Naţionale ale României”
www.arhivaistorica.ro
COMUNICAT DE PRESĂ
Universitatea din Bucureşti organizează conferinţa de lansare a proiectului „Digitizarea documentelor medievale din Arhivele Naţionale ale României”, finanţat de Mecanismul Financiar SEE 2009-2014, prin Programul PA16/RO12 „Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural”, implementat în parteneriat cu Arhivele Naţionale ale României, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi Arhivele Naţionale ale Norvegiei.
Conferinţa se va desfăşura Luni, 19 Ianuarie 2015, la ora 13,30, în amfiteatrul „Nicolae Iorga” al Facultăţii de Istorie, Bd. Regina Elisabeta, nr. 4-12, după următorul program:
• în deschiderea conferinţei va lua cuvântul Rectorul Universităţii din Bucureşti, prof. univ. dr. Mircea Dumitru;
• Excelenţa Sa Tove Bruvik Westberg, ambasadorul Regatului Norvegiei în România, ne va onora cu un cuvânt din partea finanţatorilor programului (sub rezerva confirmării);
• un reprezentant al Unităţii de Management al Programului din Ministerul Culturii va prezenta importanţa programului pentru salvarea patrimoniului cultural al României şi locul proiectului în program;
• Dr. Ioan Drăgan, Directorul Arhivelor Naţionale ale României: „Tezaurul arhivistic al României în epoca informatizării”;
• Dr. Ole Gausdal, Directorul General al Arhivelor Naţionale ale Norvegiei: „Experienţa norvegiană în digitizarea arhivelor”;
• Conf. univ. dr. Ionuţ Costea, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca: „Perspectivele digitizării arhivelor pentru cercetarea istoriei”;
• Conf. univ. dr. Marius Diaconescu, Universitatea din Bucureşti, managerul proiectului, va prezenta structura şi obiectivele proiectului „Digitizarea documentelor medievale din Arhivele Naţionale ale României”;
• la finalul manifestării se va organiza o conferinţă de presă.
Cercetarea istorică și conservarea documentelor sunt în fața unei noi provocări a tehnologiei informației. Digitizarea documentelor permite accesarea facilă a lor de către publicul interesat și, în același timp, contribuie la conservarea acestui tezaur pentru generațiile viitoare. În ultimele două decenii în mai multe țări din Europa s-au digitizat cantități importante de arhivă, din Ungaria până în Marea Britanie și din Vatican până în Norvegia.
”Digitizarea documentelor medievale din Arhivele Naționale ale României” este primul proiect de anvergură din România pentru digitizarea arhivelor istorice. Este implementat de Universitatea din București, în calitate de lider de proiect, în parteneriat cu Arhivele Naționale ale României, Universitatea ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și Arhivele Naționale ale Norvegiei.
Proiectul a fost selectat pentru finanțare în urma unui concurs de proiecte evaluate de experți independenți, în cadrul Programului PA16/RO12 Conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural, prin Unitatea de Management al Proiectului din Ministerul Culturii.
Perioada de implementare a proiectului este de 17 luni, până în Aprilie 2016. Valoarea totală a proiectului este de 3.942.848,08 lei, din care 85% este finanțare nerambursabilă din Mecanismul Financiar al SEE (Norvegia, Islanda și Lichtenstein), iar 15% este finanțare nerambursabilă din bugetul național.
Obiectivul general al proiectului constă în digitizarea tuturor documentelor medievale anterioare anului 1600 păstrate în Arhivele Naţionale ale României, indiferent de forma de păstrare (original sau copie) şi crearea unei baze de date accesibile online.
Obiective specifice:
• Scanarea documentelor medievale din Arhivele Naţionale ale României, circa 32.000 unităţi arhivistice, care se află în 32 de filiale ale Arhivelor Naționale ale României. Majoritatea se păstrează în Serviciile Județene Cluj, Sibiu, Brașov, Iași, Covasna și Maramureș ale Arhivelor Naționale ale României, respectiv la Serviciul Arhivelor Istorice Centrale din București.
• Inventarierea tuturor documentelor (circa 36.000) cuprinse în cele 32000 unități arhivistice, care să cuprindă informații despre datarea documentului, emitent, cota arhivistică, descrierea documentului, conținut (rezumat, indice de nume și indice de materii), plus imaginile documentelor și ale sigiliilor lor.
• Crearea unei baze de date cu cele 32.000 unităţi arhivistice, accesibilă online gratuit, cu multiple căi de identificare a documentelor de către utilizator. În plus, pentru șapte filiale județene de arhivă, care au cele mai mari cantități de documente, se va crea câte un portal web, în cadrul căruia va exista o secțiune dedicată unui muzeu virtual.
• Restaurarea a circa 1.000 documente care, datorită stării de conservare, necesită această acţiune înainte de scanare.
Proiectul de digitizare a documentelor medievale are mai multe grupuri ţintă, care pot fi clasificate după relevanţa lor în mediul academic sau în general în societate.
Din perspectivă ştiinţifică, cel mai important grup ţintă este format de mediul academic. În institutele de istorie sau studii socio-umane, care sunt în subordinea Academiei Române, aflate în Cluj-Napoca, Bucureşti, Iaşi, Târgu-Mureş etc., sunt istorici specialişti în cercetarea istoriei medievale. Universităţile din România au facultăţi de istorie sau arhivistică (Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Alba Iulia, Sibiu etc.), unde există specialişti – profesorii, dar şi un potenţial de formare a specialiştilor – studenţi, masteranzi şi doctoranzi. Există institute de cercetare a istoriei, în special a Transilvaniei, care funcţionează ca ONG-uri, cu specialişti foarte buni în cercetarea istoriei, ca de exemplu Societatea Muzeului Ardelean din Cluj-Napoca. Din aceeaşi perspectivă academică sunt vizaţi istoricii din Ungaria interesaţi de istoria Transilvaniei medievale, din centrele academice din Budapest, Debrecen, Szeged sau Pecs. Deşi în număr mai mic, în Germania există istorici interesaţi de istoria saşilor din Transilvania.
Grupurile ţintă nu se reduc doar la mediul academic. În fiecare comunitate din România există oameni pasionaţi de istoria locală, care cercetează arhivele pentru a cunoaşte mai bine istoria comunităţii lor. Rezultatele muncii lor constă în monografii locale sau regionale şi în articole în presa locală, care au un impact mare în comunitatea locală. Indiferent de nivelul de cunoaştere şi difuzare a cercetărilor în spaţiul public, prin cercetările grupurilor ţintă menţionate mai sus se ajunge indirect la o altă categorie de grup ţintă – comunitatea locală. O mai bună cunoaştere a istoriei locale contribuie la definirea identităţii acelor comunităţi.
Rezultatele așteptate ale proiectului sunt:
• Digitizarea a circa 32.000 de unităţi arhivistice, care conţin 36.000 documente inventariate şi circa 250.000 de copii digitale după documente şi sigilii.
• Crearea unei baze de date accesibilă online gratuit, cu cele 32.000 unități arhivistice digitizate, care va proteja patrimoniul arhivistic şi va lărgi accesibilitatea publicului la documentele istorice.
• Crearea a șapte portaluri dedicate Seviciilor Județene Cluj, Sibiu, Brașov, Iași, Covasna și Maramureș ale Arhivelor Naționale ale României, precum și Serviciului Arhivelor Naționale Istorice Centrale din București, care păstrează majoritatea documentelor vizate de proiect, în cadrul cărora va exista o secțiune cu muzeu viztual, cu cele mai importante date și documente pentru comunitatea locală.
• Restaurarea a circa 1000 documente din secolele XIV-XVI, pe pergament sau hârtie, a căror stare de conservare necesită această operațiune înaintea digitizării.
Majoritatea documentelor vizate de proiect (circa 90%) se referă la istoria Transilvaniei și sunt scrise în limbile latină (80%), germană și maghiară. Documentele referitoare la Țara Românească și Moldova sunt scrise în limbile slavonă și română. Toate documentele vor fi scanate cu echipament specific, vor fi prelucrate de către paleografi, iar meta-datele rezultate vor fi introduse în baza de date. Pentru prelucrarea documentelor vor fi angajați în proiect specialiști în paleografiile respective, preponderent tineri pregătiți în centrele universitare din București și Cluj-Napoca.
Prin parteneriatul cu Arhivele Naţionale ale Norvegiei începe o cooperare interinstituţională între partenerul norvegian şi Arhivele Naţionale ale României. Această cooperare depăşeşte limitele întâlnirilor profesionale din cadrul Consiliului Internaţional al Arhivelor, unde cele două arhive naţionale sunt membre. În acest proiect este o relaţie directă cu obiective clare şi cu rezultate cuantificabile, care pot fi un exemplu şi pentru alte posibile parteneriate interinstituţionale dintre România şi Norvegia. Arhivele Naționale ale Norvegiei au experiență în digitizarea documentelor începând din 2006.
Implicarea celor mai mari universităţi din România – Universitatea din Bucureşti ca promotor al proiectului şi Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca ca partener – asigură un rol important comunităţii academice în definirea strategiilor naţionale în digitizarea arhivelor. După implementarea acestui proiect vor urma sigur alte proiecte de digitizare a arhivelor, care vor folosi experienţa şi infrastructura proiectului de faţă.
Invităm presa scrisă, audio, TV și online la conferința de lansare a proiectului „Digitizarea documentelor medievale din Arhivele Naţionale ale României” Luni, 19 Ianuarie 2015, la ora 13,30, în amfiteatrul „Nicolae Iorga” al Facultăţii de Istorie, Bd. Regina Elisabeta, nr. 4-12, București, precum și la conferința de presă care va fi organizată la finalul evenimentului.
Bucureşti, 13 Ianuarie 2015
Conf. univ. dr. Marius Diaconescu, manager proiect
contact: mariusdiaconescu@istorie.unibuc.ro
Rector,
Prof. univ. dr. Mircea Dumitru
