După sfârşitul prematur al inginerului aviator Aurel Vlaicu, la 13 septembrie 1913, prietenii săi au hotărât să termine construcţia avionului „Vlaicu nr. III“ şi să îl încerce în zbor. Familia a fost de acord şi, prin procura nr. 5.772, din 7 (30) septembrie 1913, Dumitru Vlaicu – tatăl inventatorului –, i-a desemnat ca mandatari ai succesiunii regretatului său fiu pe dr. Nicolae Lupu şi pe prof.dr. Constantin Nedelcu, din Bucureşti.
Întrucât era nevoie de o sumă importantă de bani pentru terminarea avionului „Vlaicu nr. III“, dr. Nicolae Lupu şi prof.dr. Constantin Nedelcu au cerut sprijinul Ministerului de Război, condus de generalul Constantin Hârjeu.