La 24 iunie 1711, Petru I sosea în capitala Moldovei. Era prima vizită a unui ţar rus pe pământ românesc. Cu două luni înainte, se încheiase Tratatul de alianţă de la Luck, prin care Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, se angaja să sprijine militar pe ţar contra Imperiului otoman. În bătălia de la Stănileşti (iulie 1711) însă, cei doi aliaţi erau înfrânţi şi Cantemir începea lunga pribegie, fără de întoarcere, în Rusia.
În lucrarea Histoire des relations russo-roumaines (Istoria relaţiilor ruso-române), apărută în 1917, Nicolae Iorga descrie astfel vizita ţarului.
Ţarul s-a dus de îndată la palat, unde, puţin mai târziu, prinţesa Casandra, fiica lui Şerban Cantacuzino [şi soţia lui Cantemir] a făcut onorurile apartamentelor sale pentru Caterina, însoţitoarea lui Petru. El a vizitat baia turcească, o clădire veche ce data de la sfârşitul secolului al XVI-lea. La întoarcere, l-a găsit pe Cantemir la piciorul scării. Primind din partea lui sărutarea mâinii, nu s-a mărginit doar să îl sărute pe frunte şi i-a arătat printr-un singur gest puterea lui politică şi personală, ridicându-l în aer cu o singură mână.