Saan, Ducepratum, Oraşul insulă, Ata-Ada, Insula-cetate, Ada Kale, Ada-i-Kebir, Insula de Orşova, Orşova Nouă, Karolina, tot atâtea denumiri pentru insula care, până în anul 1971, când a fost acoperită de apele Dunării prin construcţia sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, se întindea pe mijlocul Dunării, între kilometrii 220 şi 221,6, în aval de Belgrad, la 4 km în aval de Tekija sârbească şi de Orşova românească, la 2 km în aval de estuarul Cernei, la 18 km în amonte de Turnu Severin şi la 15 km de Kladovo.
Poziţia Ada Kale, aşa cum se numea în momentul acoperirii de apele Dunării, se află între kilometrii 950 şi 952 ai căii navigabile a Dunării. Izvoarele româneşti vorbesc, în general, despre o lungime de 1.750 m a insulei, iar unele sârbeşti despre 1.780 m. Lăţimea ei era de 400-500 m. Într-un document din anul 1738, păstrat la muzeul Topkapî Saray din Istanbul, a fost confirmată existenţa unei insule mici Sig, „pe care nu există clădiri“, în imediată apropiere de partea cea mai proeminentă a vestului insulei mari.