REVOLTELE STUDENŢILOR BRAŞOVENI

Gimnaziul „Honterus“ de la Braşov funcţionează fără întrerupere din anul 1543, când a fost înfiinţat prin Constitutio Scholae Coronensis, alcătuită de umanistul Johannes Honterus, cel care a introdus Reforma în oraşul Braşov. Tinerii care frecventau cursurile acestui gimnaziu erau denumiţi studenţi în cronicile contemporane, deşi studiile universitare şi le încheiau de obicei la Universitatea din oraşul german Halle.

Pe lângă cursurile de latină, greacă şi filosofie, studenţii braşoveni se ocupau de organizarea unor petreceri tradiţionale. Cei din cursul superior erau de obicei flăcăi în jurul vârstei de 20 de ani, mari amatori de agape stropite din belşug cu vin. Două sărbători marcau ciclul şcolar anual: în luna martie, aşa-numita Gregorifest, iar în octombrie Gallifest. Excesele acestor petreceri erau adesea urmate de pedepse: în 1676, de Paşti, studenţii au băut şi au dansat patru zile la rând, spre indignarea profesorilor, care i-au pus să meargă vreme de 40 de zile la slujba de dimineaţă. În acelaşi an, doi studenţi s-au încăierat cu garda de noapte a oraşului, cel mai probabil după o petrecere prelungită. Zurbagiii au fost aruncaţi în închisoare, însă colegii lor au părăsit cursurile a doua zi şi au asediat locul de detenţie, cerând eliberarea confraţilor. Manifestaţia nu a convins autorităţile, ci doar a creat tumult pe străzile Braşovului. Studenţii şi-au continuat greva, refuzând să participe la slujba religioasă de a doua zi – o altă manifestare inutilă, pentru că iniţiatorii noului protest au fost amendaţi fiecare cu câte trei florini şi răscoala a fost domolită.

Acest articol a apărut în numărul din July 2013.

Pentru a putea citi tot articolul trebuie să vă abonați
aici

This entry was posted in articole, Uncategorized and tagged , , , , , , . Bookmark the permalink.