Ecaterina Szabo, aşa cum este cunoscută de către români, a cucerit patru medalii de aur şi una de argint la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, din 1984. Este cea care a confirmat tradiţia şcolii de gimnastică din România şi a demonstrat că perfecţiunea Nadiei Comăneci poate fi repetată. În spatele imaginii de eroină a României în perioada comunistă, stau mii de ore de muncă, un regim alimentar draconic şi… zeci de pagini pe care Securitatea i le-a întocmit în cele două dosare de urmărire informativă.
S-a mutat la Oneşti la o vârstă fragedă, departe de familie. Gimnastica a fost o şansă pentru ea, dar şi pentru familie, pentru că odată ce un asemenea copil demonstra că era capabil de performanţe, toate cheltuielile legate de educaţia şi întreţinerea lui reveneau statului român. Universul sportivei se limita la căminul în care locuia, sala de gimnastică şi şcoală. Ca orice gimnastă, Kati Szabo era atent monitorizată. Pe lângă pedagogii însărcinaţi cu observarea sportivelor, Securitatea se preocupa de urmărirea acestora şi a antrenorilor lor.