Arhive etichete: istoria românilor
PASTILA DE CUVINTE – NUME DE MONEDE
Discutăm, în continuare, numele diverselor monede româneşti. Printre cele mai vechi sunt aspru, introdus deja din numărul trecut al revistei, şi perper. Aspru este explicat în Dicţionarul Academiei al lui Sextil Puşcariu astfel: „cea mai mică monedă turcească de argint … Continuă să citești
LIMBA NOASTRĂ ŞI ACADEMIA ROMÂNĂ
Începuturile academiilor se pierd în trecutul antic, de unde provine şi numele venerabilelor instituţii, dar antecesorii cei mai direcţi vin din Evul Mediu şi din epoca Renaşterii, când s-au născut şi universităţile. Academia Română are un prevestitor clar ceva mai … Continuă să citești
COLOCVIILE PUTNEI, EDIŢIA A XIII-A
La 7 martie 2013, Institutul de Istorie „N. Iorga“ din Bucureşti a fost gazda (şi coorganizatorul) unei reuniuni ştiinţifice de o factură deosebită: a XIII-a ediţie a Colocviilor Putnei. Istoria acestor reuniuni începe în anul când s-a comemorat împlinirea unei … Continuă să citești
PE VREMURI OAMENII ÎŞI TRIMITEAU SCRISORI (3-2013)
Detronarea principelui Alexandru Ioan Cuza, la 11 februarie 1866, a ridicat acut problema găsirii altui cap al statului. Alegerea oamenilor politici români, după căutări, conciliabule şi, în cele din urmă, soluţii oferite de împăratul francez Napoleon al III-lea şi de … Continuă să citești
„CAPUL CE SE PLEACĂ SABIA NU-L TAIE“ (2)
Ultimul exemplu pe care dorim să-l discutăm este nesigur, în orice caz nu are la origine o ofensă adusă mitropolitului, ci domnului ţării. Scena s-a petrecut în Moldova în 1612, când Ştefan Tomşa, ajutat de tătari, a învins armata pretendentului … Continuă să citești
PROTOCOLUL DE LA SANKT PETERSBURG. AŞTEPTĂRI ŞI DEZILUZII
Spre deosebire de evenimentele organizate în statele vecine, apatia din spaţiul public românesc nu ne poate trimite cu gândul la centenarul Păcii de la Bucureşti (semnată la 10 august 1913; a pus capăt celui de-al doilea război balcanic). În contrast … Continuă să citești
POVESTE DIN CARTIERUL PRIMĂVERII
Nu ştiu când am intrat în Nomenclatură. Nu ştiu precis nici când am ieşit. Când am intrat nu ştiam că există, de fapt nu ştiam mare lucru, aveam patru ani. Am aflat mulţi ani mai târziu. Probabil că am intrat … Continuă să citești
1918. REFORMA AGRARĂ ÎN BASARABIA. AMINTIRILE UNUI OFIŢER BASARABEAN
Soseşte luna noiembrie şi la Sankt Petersburg, la 7 noiembrie 1917, are loc lovitura de stat, care devine Mare Revoluţie din Octombrie. Răzmeriţa se extinde şi cuprinde şi Moscova. Noi, armata, în principiu, trebuia să apărăm vechea Rusie. Dar însăşi … Continuă să citești
ÎN BUCUREŞTI ACUM 50 ANI MAI-IUNIE 1963
Ziarele ofereau aceleaşi lozinci mobilizatoare pentru 1 mai, ziua oamenilor muncii: „Pentru viaţa ce-o trăim, partidului mulţumim“; sau: „Ne conduci, partid iubit, spre trai bun şi fericit“; ori „Cresc uzine noi în zare/ Câmpu-i fără de hotare/ Ţara întreagă-i ca … Continuă să citești