Arhive etichete: istoria României
SFÂRŞITUL TORPILORULUI „SMEUL“
„Smeul“ a fost un torpilor folosit în misiuni de patrulare, ca navă de legătură între flota română şi comandamentul rus, dar a efectuat şi trageri asupra poziţiilor inamice în timpul Primului Război Mondial. La 30 septembrie 1916, aflat sub comanda … Continuă să citești
DIN CULISELE DIPLOMAŢIEI SECRETE RUSE ÎN ROMÂNIA
La câteva zile după lovitura de stat bolşevică din 7 noiembrie 1917, Leon Troţki, noul şef al diplomaţiei sovietelor, decide ca toate tratatele secrete încheiate de Imperiul Rus cu puterile străine să fie date publicităţii, „abolirea diplomaţiei secrete fiind o … Continuă să citești
PASTILA DE CUVINTE – VISTIERNIC, ARMAŞ, PORTAR, UŞAR
Am grupat aici numele a patru dregători cu atribuţii în domeniul public, care aveau însă o mai mică importanţă în organizarea socio-politică a statelor româneşti: este vorba despre termenii vistiernic, armaş, portar şi uşar. Vistiernic este glosat în dicţionarul tezaur … Continuă să citești
DESPRE HEREŞTI, ULTIMA OARĂ…
„Piatra şi fierul“ reprezintă a doua etapă dintr-un proiect expoziţional amplu, care a început la Muzeul Ţăranului Român în 2011 şi trebuia să se încheie în 2014. Proiectul era dedicat relaţiei pietrei din care este construit monumentul cu alte elemente: … Continuă să citești
EMIGRAŢIA RUSĂ ŞI UCRAINEANĂ ÎN ROMÂNIA INTERBELICĂ
Emigraţia rusă a rezultat în urma revoluţiei bolşevice din octombrie 1917 şi a războiului civil din Rusia Sovietică (1917-1922). Aceste două evenimente s-au soldat, după unele statistici, cu plecarea din ţară a circa trei milioane de militari şi civili. În … Continuă să citești
GALA GALACTION ÎN MREJELE POLITICII
Gala Galaction, pe numele de botez Grigore Pişculescu, om de litere binecunoscut în prima jumătate a secolului al XX-lea din nuvele, schiţe, romane, articolele scrise în revistele literare, coleg şi prieten cu Tudor Arghezi, este astăzi prea puţin cunoscut. Pentru … Continuă să citești
FRÂNTURI DE SUFERINŢĂ
În România primilor ani postbelici au existat mulţi copii care au plătit cu inocenţa lor vinile imaginare ale părinţilor. Au suferit – fără a înţelege ce se petrece în jurul lor – numai pentru că purtau numele unor „duşmani de … Continuă să citești
PE VREMURI OAMENII ÎŞI TRIMITEAU SCRISORI (1-2013)
Corespondenţele apărute în ziare, menite în primul rând să informeze opinia publică, rămân cu deosebire preţioase pentru spaţiul românesc, mai ales când e vorba de realităţi din deceniul al patrulea al secolului al XIX-lea. E o perioadă de restructurare, de … Continuă să citești
INCIDENT LA REŞEDINŢA AMBASADORULUI ROMÂN LA TOKYO
La 1 septembrie 1959 au fost restabilite relaţiile diplomatice dintre România şi Japonia, întrerupte la 31 octombrie 1944, după ce România se alăturase coaliţiei antihitleriste. Gheorghe Gheorghiu-Dej, conducătorul României în acel moment, îşi propusese mai demult ca relaţiile diplomatice dintre … Continuă să citești
SCURTA VIAŢĂ A UNUI ZIAR
Regimul comunist a făcut din presă un instrument esenţial de manevrare a maselor. Acest tip de acţiuni nu a ocolit sportul. Realizarea omului nou a fost un obiectiv şi pentru presa sportivă din România. Sistemul sportiv românesc a preluat modelul … Continuă să citești