Arhive etichete: istoria românilor
EMIGRAŢIA RUSĂ ŞI UCRAINEANĂ ÎN ROMÂNIA INTERBELICĂ
Emigraţia rusă a rezultat în urma revoluţiei bolşevice din octombrie 1917 şi a războiului civil din Rusia Sovietică (1917-1922). Aceste două evenimente s-au soldat, după unele statistici, cu plecarea din ţară a circa trei milioane de militari şi civili. În … Continuă să citești
GALA GALACTION ÎN MREJELE POLITICII
Gala Galaction, pe numele de botez Grigore Pişculescu, om de litere binecunoscut în prima jumătate a secolului al XX-lea din nuvele, schiţe, romane, articolele scrise în revistele literare, coleg şi prieten cu Tudor Arghezi, este astăzi prea puţin cunoscut. Pentru … Continuă să citești
FRÂNTURI DE SUFERINŢĂ
În România primilor ani postbelici au existat mulţi copii care au plătit cu inocenţa lor vinile imaginare ale părinţilor. Au suferit – fără a înţelege ce se petrece în jurul lor – numai pentru că purtau numele unor „duşmani de … Continuă să citești
PE VREMURI OAMENII ÎŞI TRIMITEAU SCRISORI (1-2013)
Corespondenţele apărute în ziare, menite în primul rând să informeze opinia publică, rămân cu deosebire preţioase pentru spaţiul românesc, mai ales când e vorba de realităţi din deceniul al patrulea al secolului al XIX-lea. E o perioadă de restructurare, de … Continuă să citești
INCIDENT LA REŞEDINŢA AMBASADORULUI ROMÂN LA TOKYO
La 1 septembrie 1959 au fost restabilite relaţiile diplomatice dintre România şi Japonia, întrerupte la 31 octombrie 1944, după ce România se alăturase coaliţiei antihitleriste. Gheorghe Gheorghiu-Dej, conducătorul României în acel moment, îşi propusese mai demult ca relaţiile diplomatice dintre … Continuă să citești
SCURTA VIAŢĂ A UNUI ZIAR
Regimul comunist a făcut din presă un instrument esenţial de manevrare a maselor. Acest tip de acţiuni nu a ocolit sportul. Realizarea omului nou a fost un obiectiv şi pentru presa sportivă din România. Sistemul sportiv românesc a preluat modelul … Continuă să citești
NEGRU VODĂ. UN VOEVOD ROMÂN LA ÎNCEPUTURILE ŢĂRII ROMÂNEŞTI
Un nou club şi-a făcut apariţia în România: „Clubul prietenilor lui Negru Vodă“. Sediul: necunoscut. Preşedintele acestui club (răutăcioşii ar zice marele preot sau guru al acestei secte) nu este altul decât venerabilul domn Neagu Djuvara, o personalitate a vieţii … Continuă să citești
SPITALE PENTRU SĂRACI ŞI INFIRMI
Pentru cei nevoiaşi – orfanii, slujbaşii scăpătaţi, bătrâni sau bolnavi, văduvele, fetele fără zestre – se încerca aflarea şi a altor forme de ajutorare. Un document din 1793 consemna: „Cerşătorii fără sfială umblă şi cer şi de nu ia [sic!] … Continuă să citești
BĂTĂLIILE STALINGRADULUI (2)
Joi, 19 noiembrie 1942, ora 5 dimineaţa. 3.500 de guri de foc aşteptau tăcute, dincolo de o ceaţă „groasă ca laptele“ (după cum se exprima, plastic, un general sovietic). În spatele lor se aflau concentrate mai bine de 12 divizii … Continuă să citești
PAKE PROTOPOPESCU ŞI BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI
În primii opt ani ai existenţei sale, Banca Naţională a României a avut şansa să se dezvolte sub auspicii favorabile. Era creaţia fruntaşilor Partidului Naţional-Liberal, care deţineau majoritatea acţiunilor, iar guvernul condus de Ion C. Brătianu i-a asigurat toate condiţiile … Continuă să citești