Numarul 5/2014

Doftana, un nume devenit simbol al represiunii regimurilor burghez, carlist şi antonescian împotriva comuniştilor. A fost transformată în muzeu în primele decenii ale regimului comunist, muzeu devenit ruină după ce comunismul a căzut. La jumătatea anului 1938 o tentativă de evadare … Continuă să citești →

Octavian Laiu-Despău a publicat o carte intitulată Dicţionar de eponime. De la nume proprii la nume comune (Timişoara, 2003; ediţia a II-a, 2006). Dintre numeroasele exemple discutate am ales câteva nume proprii care au devenit nume de mâncăruri sau de … Continuă să citești →

Într-un articol publicat în cotidianul bucureştean România liberă din 15 iulie 1878, articol reprodus mai apoi şi de revista Familia din Oradea, se scria: „Cu ocazia războiului din urmă, când bravura românului s-a deşteptat din nou, opiniunea publică a aplaudat … Continuă să citești →

Cum se explică mesajul pe care mareşalul Ion Antonescu îl adresează muncitorilor români la 1 mai 1943? Nici în 1942 ziua muncii nu fusese trecută cu vederea în calendarul oficial. Numai că atunci ziarele titrau pe prima pagină: Ziua muncii … Continuă să citești →

Un mesaj important despre unitatea românească vine din a doua parte a secolului al XV-lea, mai exact din ziua de 8 mai 1477, când Ioan Ţamblac, solul şi unchiul „prealuminatului domn“ Ştefan cel Mare, arăta înaintea Senatului Veneţiei situaţia Moldovei … Continuă să citești →

Născută la 12 noiembrie 1648 la San Miguel Nepantla, în Mexic sau Noua Spanie, Juana Inés de la Cruz era fiica nelegitimă a căpitanului spaniol Pedro Manuel de Asbaje şi al creolei Isabela Ramirez. La botez a fost înregistrată ca … Continuă să citești →

Unul dintre principii iluminaţi ai Europei secolului al XVIII-lea, Frederic al II-lea cel Mare, din Casa de Hohenzollern, a fost deopotrivă al treilea rege al Prusiei (1740-1786) şi al 14-lea prinţ-elector de Brandenburg, sub numele de Frederic al IV-lea, fiind … Continuă să citești →

Relaţiile dintre cehi şi români au fost mai puţin frecvente şi, din acest motiv, mai puţin studiate decât cele dintre români şi alţi vecini ai acestora. Probabil cea mai veche menţiune cu privire la cehi din literatura română este cea … Continuă să citești →

Între anii 1870-1877, diplomaţia italiană s-a opus visului de independenţă al românilor. Pentru marchizul Visconti Venosta (1829-1914), titularul fără întrerupere al portofoliului Externelor în acea perioadă, Imperiul Otoman reprezenta încă un element de echilibru la nivel european, neputând fi sacrificat … Continuă să citești →

În ziua de 8 aprilie 1783, ţarina Ecaterina a II-a semna proclamaţia pentru anexarea Crimeei la Imperiul Rus. Se punea astfel capăt existenţei de 343 de ani a statului tătăresc cunoscut în istorie cu denumirea de Hanatul din Crimeea. În … Continuă să citești →

Marile puteri şi, în orbita lor, statele mici sunt gata să se încaiere. Aşteaptă doar pretextul, care le va fi oferit prin atentatul de la Sarajevo, din 15/28 iunie 1914. România îşi amână programul reformator, dar se manifestă spornic în … Continuă să citești →

Şase membri ai trupelor de comando, în trei canoe negre, vâsleau în apropierea portului Singapore. Erau încărcate cu materiale şi echipament militar, în special mine magnetice. Atacul era condus de căpitanul Ivan Lyon din Forţa 136, unitate a secţiei pentru … Continuă să citești →

Criză de astm? O pastilă de heroină şi trece. În 1898 cam aşa putea suna dialogul între un pacient şi medicul lui. Heroina, derivat al opiului, era un răspândit remediu împotriva astmului, sclerozei în plăci, cancerului de stomac, epilepsiei, schizofreniei, … Continuă să citești →

Înalţii demnitari din Ministerul de Externe al Germaniei naziste aveau pe birouri la începutul anului 1940 un dosar ce cuprindea o imagine detaliată a României. Purtând titlul Politica şi economia României, dosarul rezuma în 42 de file tot ce avea … Continuă să citești →

Într-o zi de la începutul anului 1948, premierul britanic Attlee i-a scris omologului său australian că îi trimite un emisar care îi va comunica prin viu grai fapte de o mare gravitate, ce nu pot fi încredinţate hârtiei. Emisarul era … Continuă să citești →

Începând cursul în mod regulat, la un singur obiect întâmpinam greutăţi, anume la limba franceză, care acolo se preda încă din clasa I, de care limbă eu nu aveam nicio noţiune. Dar, după puţin timp, putui învinge şi această dificultate, … Continuă să citești →

Bugetul general al Administraţiei Curţii şi Domeniilor lui Carol I din 1881, anul în care România a devenit regat, era de 1.962.648,94 lei resurse generale şi 1.572.991 cheltuieli generale, ceea ce ducea la un excedent de 389.657,94 lei. Acest buget … Continuă să citești →

La întretăierea bulevardelor Carol şi Elisabeta cu strada Colţea (astăzi Bulevardul I.C. Brătianu) a fost amplasat în 1903 monumentul lui I.C. Brătianu, ridicat prin subscripţie publică, operă a sculptorului Ernest Dubois. În vârf era înfăţişat, în picioare, Ion C. Brătianu, … Continuă să citești →

Toponimul „Tânganu“ desemnează, inseparabil, trei entităţi: satul Tânganu, mănăstirea Tânganu şi biserica Tânganu. Satul Tânganu (comuna Cernica, judeţul Ilfov) este unul dintre cele mai vechi din arealul sudic-central al Munteniei. La atestarea documentară a „oraşului lui Bucur“, din 20 septembrie … Continuă să citești →

18 ianuarie 1654. În biserica pravoslavnică din Pereiaslav, în prezenţa unui sobor de preoţi, a nobilimii locale şi a membrilor Consiliului (Rada) cazacilor zaporojeni, în frunte cu hatmanul Bogdan Hmelniţki, era în plină desfăşurare ceremonia proclamării alianţei căzăcimii zaporojene cu … Continuă să citești →

Locotenent-comandorul (r.) aviator Dumitru Marinescu a fost pilotul căruia generalul Nicolae Rădescu, preşedintele Consiliului de Miniştri, i-a încredinţat transportul spre linia frontului şi mai departe, spre Viena, a unor personaje-cheie în realizarea unui 23 august „invers“ (Magazin istoric, nr. 8/2013). … Continuă să citești →

Începutul Fabricii de Postav Buhuşi are strânsă legătură cu Mihail Kogălniceanu. În anul 1853, înfiinţează la Tîrgu Neamţ o unitate de profil, care a intrat mai târziu în proprietatea colonelului Eugen Alcaz. În 1885, fabrica a fost demontată şi transferată … Continuă să citești →