Numarul 10/2013

În septembrie rugbisti români au serbat 100 de ani de la primul meci oficial de rugby. Câteva întâmplări ne vor ajuta să reconstituim începuturile acestui sport în România. Prima tentativă de introducere a rugby-ului la noi datează din 1909, când … Continuă să citești →

Joi, 22 august 2013, la Mănăstirea Tismana, guvernatorul Băncii Naţionale a României, academicianul Mugur Isărescu, a pus piatra de temelie a unei noi ctitorii: Muzeul B.N.R. care va spune povestea aurului salvat în 1944, adăpostit în grota de lângă mănăstire … Continuă să citești →

În 2007, într-un cunoscut show de televiziune, alegerea portughezilor pentru cea mai importantă personalitate a istoriei naţionale a şocat o lume întreagă: fostul dictator Antonio de Oliveira Salazar a înregistrat 41% dintre preferinţele publicului, obţinând 159.245 de voturi şi depăşindu-i … Continuă să citești →

În plină revoluţie industrială, populaţia Londrei avea să crească spectaculos, de la circa 1 milion de locuitori la 1800, spre 2,5 milioane, cincizeci de ani mai târziu. Haos, ambuteiaje, drumuri pline de praf, nechezat de cai speriaţi, birjari ce nu … Continuă să citești →

Este greu să vorbeşti la trecut despre un istoric plecat să îşi întâlnească eroii despre care a scris. Şi totuşi, acest istoric şi-a trăit întreaga viaţă în trecut! De acolo, din acel trecut bogat, se nutrea Magistrul şi-şi întărea forţele, … Continuă să citești →

În numărul din 1 ianuarie 1944 al revistei elveţiene “Iubitorul de natură”, publicaţie trimestrială ce apărea la Zürich, era publicat un reportaj realizat cu cinci ani înainte. Reproducem pasajele cele mai interesante, cu evidentă relevanţă pentru cititorul de astăzi. Textele … Continuă să citești →

Coman Lupu, în lucrarea sa consacrată numelor de monede (Din istoricul numelor de monede în limba română, Bucureşti, 2006), citată de mine de mai multe ori, are un capitol dedicat împrumuturilor lexicale monetare din maghiară. El arată că acestea sunt … Continuă să citești →

Mijloc tradiţional de transport, bazat pe principiul cumpănirii greutăţilor purtate pe corp, cobiliţa se mai numeşte „gujbă“ în zona Mureşului, „coacă“ în Banat, „coromâslă“ în Moldova şi Bucovina. Imaginarul popular a mai numit-o şi „căluţ“, „cosaş“ sau „lebădă“ (pentru eleganţa … Continuă să citești →

● 12 tunuri lovesc zidurile bisericii din Codlea două zile ● Principele pleacă din tabără pentru o ţărăncuţă nurlie ● Castelanii, traşi în ţeapă, soldaţii spânzuraţi de picioare ● Judele Braşovului îşi încearcă norocul în câmp deschis ● Mercenarii unguri … Continuă să citești →

Un monument istoric mai puţin cunoscut este şi bisericuţa din lemn din lunca satul Lipia, situat în nordul comunei Săpata a judeţului Argeş. Conform legendei, aceasta a fost construită din porunca doamnei Stanca, soţia lui Mihai Viteazul, domnitor al Ţării … Continuă să citești →

La 24 iunie 1711, Petru I sosea în capitala Moldovei. Era prima vizită a unui ţar rus pe pământ românesc. Cu două luni înainte, se încheiase Tratatul de alianţă de la Luck, prin care Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, se angaja … Continuă să citești →

1940 a fost un an tragic pentru România. Uniunea Sovietică şi Germania nazistă începuseră deja cotropirea de teritorii pe seama vecinilor. După un ultimatum aberant, la sfârşitul lunii iunie 1940, ruşii ocupă Basarabia, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţei. Rapturi … Continuă să citești →

Prusia a datorat mare parte din putere regilor pe care i-a avut şi, în primul rând, lui Friedrich-Wilhelm (1713-1740), al cărui scop principal a fost de a asigura ţării o armată puternică, bine antrenată şi echipată. Spre sfârşitul vieţii, la … Continuă să citești →

Xue Fucheng s-a născut la 12 aprilie 1838, în oraşul Wuxi din provincia Jiangsu, într-o familie de intelectuali puţin înstărită. De mic a fost educat cu multă exigenţă de părinţi, alături de alţi cinci fraţi şi o soră, în spiritul … Continuă să citești →

La ora 11.27 (la 11.15, potrivit jurnalului unui ofiţer din SIS), la scurt timp după ce premierul britanic anunţase că ţara se găsea în război cu Germania, sirenele au dat alarma aeriană la Londra. Tot personalul militar din sediul Guvernului … Continuă să citești →

Mazilirea lui Radu Paisie în 1545 şi numirea pe tron a lui Mircea Ciobanul, un fiu nelegitim al lui Radu cel Mare, venit direct de la Istanbul cu suita, au creat panică în sânul clanului: Dragu şi Stroe din Orboeşti … Continuă să citești →

Ce era ţara noastră înainte de campania din 1877? Era un principat umil, fără o organizaţie modernă sau, dacă avea o organizaţie, ea era abia în faşă. Consulii sau agenţii noştri diplomatici pe la Curţile marilor puteri, în zilele de … Continuă să citești →

În anul 1979, presa chineză afla despre fapta patriotică a unui globe-trotter uitat, pe nume Pan Deming. Imediat, Ji Yide, un reporter sportiv, a început un lung şir de investigaţii. Astfel a ajuns la Secţia de Poliţie din strada Yongjia … Continuă să citești →

Aţi cumpăra un ziar care are pe prima pagină următoarele titluri: „Fiecare zi câştigată pe şantier – mai multe produse economiei naţionale“, „Buletinul muncilor agricole“, „Ritm susţinut la executarea lucrărilor agricole de toamnă“, „Randament sporit prin extinderea forajului cu turbina“? … Continuă să citești →

La 15/27 octombrie 1878, domnitorul Carol I primea, într-un cadru solemn, scrisorile de acreditare ale baronului Dmitri F. Stuart, ca ministru rezident al Rusiei la Bucureşti, evidenţiind excelenta colaborare militară româno-rusă în timpul recent încheiatului război cu Imperiul Otoman şi … Continuă să citești →

În mod firesc, operaţiunile spectaculoase, rapide şi mai ales secrete creează în jurul lor legende izvorâte din necunoaştere, eroare, înclinaţie către senzaţional. De multe ori, la baza acestora stau relatări indirecte, amintiri ale unor persoane care au auzit povestirile părinţilor, … Continuă să citești →

 Iniţial, posibilităţile Securităţii de a infiltra agenţi în străinătate erau limitate, dată fiind „îngheţarea“ aproape totală a relaţiilor politice, economice şi culturale dintre România şi Occident. Lucrurile au început să se schimbe, treptat, de la jumătatea anilor ’50, dar mai … Continuă să citești →

La 10 aprilie 1922 se deschidea la Genova o conferinţă internaţională care trebuia să discute problema datoriilor de după Primul Război Mondial, noua organizare financiară a lumii, să ofere un plan pentru reconstrucţia economică a Europei Centrale şi de Răsărit. … Continuă să citești →

Geneza primei fabrici de hârtie din ţară, „Letea“ Bacău, este strâns legată de legea liberală privind întemeierea unei industrii autohtone, votată la 11 decembrie 1878, sub guvernarea lui Ion C. Brătianu. La 17 ianuarie 1881, în vederea încurajării iniţiativei liberale, … Continuă să citești →