Numarul 11/2013

Într-o zi, după ieşirea din cabinetul lui Nicolae Ceauşescu, am întâlnit-o pe hol pe Elena Ceauşescu. M-a întrebat ameninţător: „Ia ascultă, ce tot cauţi tu la tovarăşu’, nu ştii cât este de ocupat?“. Am răspuns: „Tovarăşa academician, eu sunt prezent … Continuă să citești →

August 1313. Legendele locale povestesc că, într-un orăşel din Italia de nord, a coborât printre muritori, tocmai pentru a le desluşi tainele lumii necunoscutului, fiica Dianei, vrăjitoarea Aradia… 13 – cifră cu recunoscute conotaţii controversate: pentru unii ghinion, pentru alţii … Continuă să citești →

La 3/15 noiembrie 1863, în publicistica bucureşteană îşi făcea apariţia primul număr al unui periodic sub directoratul lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, cu titlul provocator-jucăuş Aghiuţă şi cu subtitlul explicativ: „Foaie umoristică, satirică şi critică“. Profilul şi structura săptămânalului cu titlu … Continuă să citești →

Răsfoind de curând vechile volume ale Bulletin de la Société Astronomique de France din 1938, remarcam mai multe note transmise din România de prinţul Ghika-Comăneşti. Cine a fost acesta, ne-am pus desigur întrebarea, mai ales că, aşa cum se ştie, … Continuă să citești →

Monedele germane au cunoscut o circulaţie importantă în cele trei ţări româneşti. Coman Lupu arată că succesul acestora s-a datorat mai multor factori. Între ţările româneşti şi ţinutul de limbă germană s-au stabilit relaţii economice; un factor important au fost … Continuă să citești →

Istoricul, academicianul, profesorul Dan Berindei a împlinit la 3 noiembrie 90 de ani. Aproape un secol de viaţă printre lovituri şi bucurii, scriind 50 de volume şi sute de studii în domeniul istoriei moderne. O viaţă marcată de istorie şi … Continuă să citești →

Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară (I.S.P.A.I.M.), Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române (I.S.S.E.E.) şi Cercul Militar Naţional au organizat, în ziua de 9 septembrie 2013, masa rotundă „100 de ani de la al doilea … Continuă să citești →

Era beznă când Hitler, cu Göring alături de el, ţinu prima şedinţă de cabinet. În orbirea inocenţei lor, gardienii democraţiei, vicecancelarul Von Papen (Magazin istoric, nr. 10/1977) baronul Konstantin von Neurath, ministru al Afacerilor Externe, contele Lutz Schwerin von Krosigk, … Continuă să citești →

Prin amabilitatea doctorului în istorie Constantin Dobrescu, am avut posibilitatea să studiem un manuscris voluminos din colecţia sa de documente. A fost redactat de Theodor Pâslaru, militar implicat în cursul Primului Război Mondial în câteva misiuni ale Serviciului de Informaţii … Continuă să citești →

Reconstituirea unui monument în Bucureştiul nostru ar trebui să devină o stare de normalitate într-o societate ce încearcă să îşi recupereze şi să onoreze tradiţiile şi înaintaşii. În urmă cu aproape 90 de ani, la intersecţia străzilor Lipscani şi Carada, … Continuă să citești →

Gerhard Mercator (formă latinizată a numelui flamand Gerhard de Kremer) a fost cel mai valoros matematician, geograf şi cartograf de la Ptolemeus, savantul grec din „epoca de aur“ a Imperiului Roman sub dinastia antonină (96-192), în care mai activaseră istoricii … Continuă să citești →

Puţini sunt cei care ştiu că, de cinci ani deja, în Uniunea Europeană 23 august se celebrează ca Zi Europeană în memoria victimelor regimurilor totalitare şi dictatoriale – marcarea pactului Molotov-Ribbentrop, din 23 august 1939. Ca de obicei în astfel … Continuă să citești →

Printre instituţiile cărora li s-au adus grave prejudicii şi au suferit transformări radicale, după instaurarea comunismului, se numără şi Societatea Română de Radiodifuziune (S.R.R.). Fiind unul dintre cele mai lesnicioase mijloace de propagandă, a intrat în vizorul noilor conducători ai … Continuă să citești →

Războaiele balcanice s-au încheiat şi pacea, chiar dacă scurtă şi părelnică, s-a aşternut peste Balcani. Marile puteri fac declaraţii înşelătoare despre solidaritate şi „veghe la hotare“, susţinând că războiul este improbabil. România, prin emisarul ei Take Ionescu, reuşeşte să medieze … Continuă să citești →

Oricât ar fi grăbit Statele Unite producerea primelor bombe atomice, armata americană nu ar fi avut curajul să le arunce asupra Japoniei şi, cu atât mai puţin, asupra Germaniei, până când aceasta din urmă nu era definitiv înfrântă sau vizibil … Continuă să citești →

Ziarele anilor 1910-1917 publicau cu litere de o şchioapă succesele Nadejdei Vasilievna Pleviţkaia (ianuarie 1884-octombrie 1940). Biletele la concertele a căror solistă de muzică populară şi de estradă era se vindeau la un preţ triplu, iar un regizor de talia … Continuă să citești →

Odată cu sosirea la post, Xue Fucheng şi-a început activitatea cu prezentarea scrisorilor de acreditare la Paris, Londra, Bruxelles şi Roma. Datorită comportării lui demne şi culte, s-a bucurat de o primire cordială, chiar onorantă din partea monarhilor şi suveranilor. … Continuă să citești →

De la regretatul istoric Florin Constantiniu am aflat pentru prima oară despre posibila existenţă a unei înregistrări a dialogului dintre regele Mihai şi mareşalul Ion Antonescu, purtat în după-amiaza zilei de 23 august 1944. Tot Florin Constantiniu mi-a povestit şi … Continuă să citești →

În martie 1943, Serviciul de Securitate (MI5) al Marii Britanii a decis că premierul trebuie informat periodic despre cele mai importante acţiuni pe care le desfăşura. Au fost ţi voci care au exprimat temeri. Periodic, prim-ministrul avea să primească o … Continuă să citești →

Maria avea acum aproape 60 de ani, era deci o femeie bătrână pentru vremea aceea. Îi rămâneau cei doi fii, Radu şi Vâlsul, şi o fată, Ana. Aceasta s-a măritat cu un boier dintr-o familie veche din Muscel, Coteştii, dar … Continuă să citești →

După ce a participa ca medic la campania turco-sârbo-muntenegreană cu gradul de sublocotenent, făcând parte din armata de la Drina, între 1 august şi 30 decembrie 1876, Haralambie Casassovici, cum am văzut în numărul precedent al revistei, a plecat pe … Continuă să citești →

Societatea de Difuziune Radiotelefonică, iată cum se numea la înfiinţare, în 1926, şi apoi vreme de un deceniu, viitoarea Societate Română de Radiodifuziune (S.R.R.) – sau Radio România. Începuturile au fost entuziaste, miraculoase şi dificile. Ele sunt îndeobşte cunoscute: pe … Continuă să citești →

După sfârşitul prematur al inginerului aviator Aurel Vlaicu, la 13 septembrie 1913, prietenii săi au hotărât să termine construcţia avionului „Vlaicu nr. III“ şi să îl încerce în zbor. Familia a fost de acord şi, prin procura nr. 5.772, din … Continuă să citești →

În a doua jumătate a anilor ’50 un colectiv de trei-patru oameni compunea Biroul Valută din cadrul D.I.E., care se ocupa cu recuperarea moştenirilor unor persoane de origine română ai căror moştenitori aflaţi în ţară de cele mai multe ori … Continuă să citești →